Jurnal românesc – 16.08.2016
Pentru România, protecţia drepturilor
persoanelor aparţinând comunităţilor româneşti este vitală, a apreciat
preşedintele Klaus Iohannis, într-un mesaj transmis participanţilor la Universitatea
de Vară de la Izvoru Mureşului. Păstrarea identităţii româneşti, nevoia de a
învăţa şi de a te ruga în limba ta, trebuie să ne preocupe zi de zi, iar
contribuţia dumneavoastră este crucială deoarece reprezentaţi vocea
comunităţilor de români. O democraţie consolidată se bazează pe respect
reciproc, pe toleranţă şi dialog inter-cultural şi inter-etnic, iar
diversitatea culturală este sursă de creativitate. România reprezintă astăzi,
din acest punct de vedere, un model, recunoscut ca atare în Europa şi nu numai,
drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale fiind pe deplin
protejate, se mai precizează în mesajul transmis de preşedintele României. La
lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului participă 100 de
cursanţi aparţinând comunităţilor româneşti din jurul României, precum şi din
comunităţile multietnice şi pluriconfesionale din ţară, precum şi membri ai
societăţii civile, care dezbat problemele românilor din afara graniţelor, dar
şi pe cele ale românilor din Harghita şi Covasna. Tema evenimentului este
Statul român şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO.
Corina Cristea, 16.08.2016, 12:00
Pentru România, protecţia drepturilor
persoanelor aparţinând comunităţilor româneşti este vitală, a apreciat
preşedintele Klaus Iohannis, într-un mesaj transmis participanţilor la Universitatea
de Vară de la Izvoru Mureşului. Păstrarea identităţii româneşti, nevoia de a
învăţa şi de a te ruga în limba ta, trebuie să ne preocupe zi de zi, iar
contribuţia dumneavoastră este crucială deoarece reprezentaţi vocea
comunităţilor de români. O democraţie consolidată se bazează pe respect
reciproc, pe toleranţă şi dialog inter-cultural şi inter-etnic, iar
diversitatea culturală este sursă de creativitate. România reprezintă astăzi,
din acest punct de vedere, un model, recunoscut ca atare în Europa şi nu numai,
drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale fiind pe deplin
protejate, se mai precizează în mesajul transmis de preşedintele României. La
lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului participă 100 de
cursanţi aparţinând comunităţilor româneşti din jurul României, precum şi din
comunităţile multietnice şi pluriconfesionale din ţară, precum şi membri ai
societăţii civile, care dezbat problemele românilor din afara graniţelor, dar
şi pe cele ale românilor din Harghita şi Covasna. Tema evenimentului este
Statul român şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO.
Circa circa
100.000 de basarabeni sunt sprijiniţi să viziteze România, în cadrul
proiectului Cunoaşte-ţi ţara, a anunţat Alexandru Rotaru,
preşedintele Platformei Unioniste Acţiunea 2012, care militează
pentru unirea Basarabiei cu România. Un alt proiect este lansarea la sfârşitul
acestei luni a primei televiziuni 100% românească din Republica Moldova, care
se va numi Unirea TV. Potrivit lui Alexandru Rotaru, scopul final este să
încercăm prin toate mijloacele posibile să aducem Basarabia acasă. În acest
proiect, Cunoaşte-ţi ţara, încercăm să arătăm românilor basarabeni
România aşa cum este cu adevărat, să spargem preconcepţiile impuse de Federaţia
Rusă. Oamenii încă se lasă puternic influenţaţi de televiziunile pro-ruse din
Republica Moldova, oamenii încă au nevoie să cunoască realităţile, a mai spus
Alexandru Rotaru.
În România,
rata celor care nu îşi permit o vacanţă a scăzut între 2008 şi 2014, dar ţara
se situează pe penultimul loc înaintea Croaţiei, cu doar puţin sub 70%.
Imposibilitatea petrecerii vacanţelor în afara localităţii de domiciliu este
unul din factorii luaţi în considerare pentru calculul indicatorilor de risc de
sărăcie şi excluziune socială la nivelul Uniunii Europene. Potrivit
statisticilor, aceşti oameni se confruntă cu sărăcie financiară, intensitate
mică a muncii şi privaţiuni materiale puternice. Statisticile europene arată că
39% din cetăţenii UE nu îşi pot permite să petreacă nici măcar o săptămână de
vacanţă în afara localităţii de domiciliu. Suedia, Luxemburg, Finlanda,
Danemarca, Olanda şi Austria stau cel mai bine la capitolul vacanţe, doar mai
puţin de 20% din cetăţenii acestor ţări nu şi-au permis un concediu în 2014. Între
20 şi 30% din cetăţenii Germaniei, Franţei, Belgiei, Sloveniei şi Marii
Britanii nu şi-au putut permite concedii. Pentru estonieni şi cehi, rata a
variat între 30 şi 40%. Aproape jumătate dintre cetăţenii Lituaniei, Letoniei,
Spaniei, Irlandei, Slovaciei, Italiei, Bulgariei, Greciei şi Maltei nu şi-au
putut permite petrecerea vacanţelor, în timp ce în Polonia, Cipru şi Ungaria
procentul s-a apropiat de 60%.
