Jurnal Românesc – 16.09.2022
Reprezentanţii comunităţilor româneşti din Ucraina, Serbia şi
Bulgaria au solicitat sprijinul statului român pentru păstrarea identităţii
naţionale şi au reclamat dezinteresul administraţiei de la Bucureşti faţă de problemele
cu care se confruntă. Prezent la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului,
preşedintele Asociaţiei Basarabia a românilor din regiunea
ucraineană Odesa, Anatol Popescu, a vorbit despre situaţia dificilă a
învăţământului în limba română din zonă. El a arătat că scăderea numărului de
clase cu predare în limba maternă este şi o consecinţă directă a faptului că
Guvernul de la Bucureşti nu a mai acordat burse elevilor din clasele 1-7 în
ultimii doi anii şcolari. Preşedintele Asociaţiei pentru Cultura Românilor
Ariadne Filum din Timoc, Zavişa Jurj, a aminti de cei 300.000 de
români din zonă care duc o luptă permanentă pentru păstrarea identităţii,
ţinând cont că nu dispun de învăţământ în limba maternă, instituţii culturale
sau mass-media în limba română.
Sorin Iordan, 16.09.2022, 11:22
Reprezentanţii comunităţilor româneşti din Ucraina, Serbia şi
Bulgaria au solicitat sprijinul statului român pentru păstrarea identităţii
naţionale şi au reclamat dezinteresul administraţiei de la Bucureşti faţă de problemele
cu care se confruntă. Prezent la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului,
preşedintele Asociaţiei Basarabia a românilor din regiunea
ucraineană Odesa, Anatol Popescu, a vorbit despre situaţia dificilă a
învăţământului în limba română din zonă. El a arătat că scăderea numărului de
clase cu predare în limba maternă este şi o consecinţă directă a faptului că
Guvernul de la Bucureşti nu a mai acordat burse elevilor din clasele 1-7 în
ultimii doi anii şcolari. Preşedintele Asociaţiei pentru Cultura Românilor
Ariadne Filum din Timoc, Zavişa Jurj, a aminti de cei 300.000 de
români din zonă care duc o luptă permanentă pentru păstrarea identităţii,
ţinând cont că nu dispun de învăţământ în limba maternă, instituţii culturale
sau mass-media în limba română.
Din păcate, copiii noştri învaţă că sunt
slavi vechi şi învaţă toată istoria neamului sârb (…) Dacă într-un viitor nu
se schimbă nimic, cred că vom dispărea. (…) Dacă Ţara Mamă nu face nimic şi
dacă nu spune ferm că drumul Serbiei spre Uniunea Europeană trebuie să treacă
prin Valea Timocului, noi nu avem nicio şansă, a spus Jurj. Şi
reprezentantul românilor din Bulgaria, Ivo Gheorghiev, a vorbit despre faptul
că statul bulgar nu oferă drepturi minorităţii române şi a deplâns lipsa de sprijin
din partea administraţiei de la Bucureşti. La rândul său, şeful Comisiei
senatoriale pentru românii de pretutindeni, Claudiu Târziu, a subliniat
importanţa elaborării unei strategii pentru românii din afara graniţelor.
Este absolut obligatoriu ca aceste concluzii să fie însuşite de statul
român şi în baza lor să se articuleze o politică pentru românii din afara
graniţelor şi mai ales pentru românii din jurul României, care sunt supuşi unui
proces tot mai agresiv de asimilare, de deznaţionalizare, a afirmat
acesta. Lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului se vor încheia
la 18 septembrie.
Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării a lansat un program
pentru atragerea resurselor umane înalt specializate din străinătate în
activităţi de cercetare, dezvoltare şi inovare. În valoare de 168 milioane de
euro, programul face parte din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi le
va permite cercetătorilor din străinătate, inclusiv românilor din diaspora, să
desfăşoare proiecte în instituţii sau unităţi de cercetare-dezvoltare din
România. Domeniile pentru care pot fi depuse proiecte sunt: Ştiinţele Exacte şi
Inginerie, Ştiinţele Vieţii şi Ştiinţele Sociale şi Umaniste. Finanţarea maximă
acordată pentru fiecare proiect cu o durată de 36 de luni este de maximum 7
milioane de lei, iar contractarea proiectelor aprobate spre finanţare se va realiza
în iunie 2023. Cheltuielile eligibile sunt cele cu personalul, cu logistica, de
deplasare şi de regie. Este cel mai ambiţios program de repatriere a
cercetătorilor români cu performanţe deosebite şi ne propunem să deschidem
direcţii de cercetare noi sau să aducem un plus de performanţă celor
existente, a declarat ministrul Cercetării, Sebastian Burduja. Proiectele
pot fi depuse pe platforma on-line proiecte.pnrr.gov.ro.
Soprana de origine română, Hariclea Darclée, supranumită
privighetoarea Carpaților, va avea o placă comemorativă la Milano,
oraş unde a trăit timp de aproape patru decenii. Placa va fi amplasată pe
fațada clădirii din Via Cernaia numărul 2, locuință situată în vechiul cartier
Brera, unde a locuit marea soprană. Iniţiativa i-a aparţinut directoarei
Centrului Cultural Italo-Român din Milano, Violeta Popescu, şi a fost inclusă
de Consiliul Primăriei capitalei lombarde în proiectul Milano è
Memoria. Hariclea Darclée a trăit între anii 1860 şi 1939. A fost prima
soprană care a interpretat rolul Floriei Tosca, din opera Tosca de
Giacomo Puccini, a cărei premieră a avut loc la 14 ianuarie 1900 la Roma. În
perioada 1890-1914, marea soprană avea, deja, în jur de 136 de apariții la
Scala din Milano. Repertoriul ei a inclus 58 de roluri în 56 opere compuse de
31 de compozitori. Spre sfârșitul vieții, Hariclea Darclée s-a reîntors
definitiv în România, unde îşi dorea să înfiinţeze o şcoală românească de
canto. S-a stins la 10 ianuarie 1939, la Bucureşti şi este înmormântată la
cimitirul Bellu.
