Jurnal românesc – 17.05.2024
MAE şi AEP au realizat Ghidul alegătorului român la secțiile de votare organizate în străinătate la alegerile pentru PE din 9 iunie 2024./ Guvernul a aprobat cifrele de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat şi pentru învăţământul superior de stat, în anul şcolar/universitar 2024 – 2025./ România este “în grafic” în ceea ce priveşte procesul de aderare la OCDE, iar acum suntem în faza în care au început deja audierile, a declarat, joi, coordonatorul naţional pentru aderarea României la OCDE, Luca Niculescu./ România şi Republica Moldova vor găzdui începând cu iulie 2024 Secretariatul Grupului de monitorizare a Procesului Bologna.
Corina Cristea, 17.05.2024, 10:16
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) au realizat Ghidul alegătorului român la secțiile de votare organizate în străinătate la alegerile pentru Parlamentul European din 9 iunie 2024. Materialul informativ răspunde celor mai frecvente întrebări cu privire la organizarea și desfășurarea scrutinului din 9 iunie 2024: cine are drept de vot, actele de identitate în baza cărora se poate vota, programul de votare, procedura de votare la secție și modul de funcționare a Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal. Cetățenii interesați pot consulta ghidul pe site-ul ministerului. Reamintim că MAE organizează, prin intermediul Misiunilor Diplomatice și Oficiilor Consulare ale României în străinătate, 915 secții de votare în străinătate la alegerile din 9 iunie 2024 pentru membrii din România în Parlamentul European, mai mult decât dublu față de secțiile organizate la alegerile europarlamentare din 2019. Lista secțiilor de votare din străinătate cu adresele sediilor acestora poate fi consultată pe pagina de internet a MAE, la secțiunea dedicată alegerilor. La scrutinul europarlamentar din 9 iunie cetățenii români cu drept de vot care domiciliază, au reședința sau se află temporar în străinătate pot vota la orice secție organizată în străinătate, pe baza unui document de identitate românesc valabil în ziua votării.
Guvernul a aprobat în şedinţa de joi, prin hotărâre, cifrele de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat şi pentru învăţământul superior de stat, în anul şcolar/universitar 2024 – 2025. Actul normativ stabileşte numărul de locuri disponibile pentru şcolarizarea preșcolarilor, elevilor şi studenţilor, inclusiv pentru etnici români din afara graniţelor, cetăţeni români cu domiciliul stabil în străinătate şi pentru cetăţeni străini în baza documentelor bilaterale în vigoare şi a angajamentelor unilaterale. Pentru românii de pretutindeni, sunt prevăzute 1.900 de locuri pentru învăţământul preuniversitar, respectiv 7.065 de locuri pentru învăţământul superior cu un număr total de luni-bursă de 800. Pentru cetăţenii străini, au fost alocate 1.800 de locuri pentru învăţământul preuniversitar, respectiv 4.430 de locuri pentru învăţământul superior cu un număr total de luni-bursă de 1.710. Între altele, cifrele de şcolarizare propuse mai cuprind locuri pentru minori care solicită sau au dobândit o formă de protecţie în România, respectiv locuri pentru minori apatrizi a căror şedere pe teritoriul României este oficial recunoscută, se arată într-un comunicat al Executivului.
România este “în grafic” în ceea ce priveşte procesul de aderare la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, iar acum suntem în faza în care au început deja audierile, a declarat, joi, coordonatorul naţional pentru aderarea României la OCDE, Luca Niculescu. ”Procesul este foarte alert. În iunie 2022, OCDE ne-a trimis o foaie de parcurs cu jaloanele care trebuie îndeplinite pentru a adera. Am răspuns câteva luni mai târziu printr-un memorandum iniţial – un document de 1.000 de pagini la care au lucrat cam toate instituţiile din România, în care spuneam cum estimăm noi că ne aliniem la practicile, procedurile, standardele OCDE. Imediat după depunerea documentului, pe 15 decembrie 2022, au început să vină foarte multe întrebări, am primit peste 10.000 de întrebări până acum, sute de chestionare. Am primit, de asemenea, până acum 36 de misiuni de evaluare şi au fost multe audieri”, a declarat Luca Niculescu, precizând că există o ţintă fixată de premier pentru ca România să devină membru al organizaţiei în 2026.
România şi Republica Moldova vor găzdui începând cu iulie 2024 Secretariatul Grupului de monitorizare a Procesului Bologna, cea mai extinsă cooperare interguvernamentală voluntară, care reuneşte 49 de state membre şi Comisia Europeană, alături de membri consultativi, a anunţat joi ministrul Educaţiei, Ligia Deca. Potrivit ministrului, Secretariatul Bologna va avea sediul la Bucureşti şi va fi compus din experţi români şi experţi din Republica Moldova, care vor sprijini activitatea Bologna Follow-Up Group (BFUG) şi a substructurilor BFUG, pentru a asigura o mai mare coerenţă a sistemelor de învăţământ superior din Europa. Ligia Deca a mai precizat că în anul 2027 România împreună cu Republica Moldova vor organiza la Iaşi şi Chişinău, Conferinţa ministerială a Spaţiului European al Învăţământului Superior.
