Jurnal românesc – 17.11.2016
La un an de la
învestire, guvernul condus de premierul Dacian Cioloş a prezentat un document
de bilanţ, pentru a informa opinia publică despre realizările sale, dar şi
despre proiectele propuse şi nefinalizate. Potrivit documentului, o guvernare
responsabilă, care pune accent pe grija faţă de resursele publice,
depolitizarea companiilor de stat şi decuplarea clientelei politice de la
fondurile publice – sunt principiile pe care s-a bazat cabinetul Cioloş.
Executivul a reuşit să promoveze transparenţa şi să deschidă statul către
cetăţeni, prin reducerea birocraţiei şi a unor proiecte de modernizare şi
digitalizare a serviciilor publice. Măsurile luate în ultimul an au vizat toate
domeniile de activitate, printre care prevenirea abandonului şcolar, deblocarea
construcţiei de spitale, dezvoltarea economică şi crearea de noi locuri de
muncă. În bilanţul său, guvernul aminteşte despre implicarea în reforma
administraţiei sau organizarea alegerilor. Pe de altă parte, România se bucură
în acest an de cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană – 5,2% în
semestrul I și 4,9% pe primele nouă luni – se mai arată în document. În acest
moment, România este recunoscută de către Comisia Europeană ca țară fără
dezechilibre macroeconomice la nivel european. Am atins un nou prag minim al
costurilor de finanțare externe, semn că nivelul încrederii investitorilor
străini în România este în creștere, iar programele de ajutor de stat și cele
de sprijinire a investitorilor autohtoni s-au bucurat de o cerere foarte mare,
unele dintre ele având bugetele suplimentate în 2016 – mai precizează
documentul.
Daniela Budu, 17.11.2016, 12:00
La un an de la
învestire, guvernul condus de premierul Dacian Cioloş a prezentat un document
de bilanţ, pentru a informa opinia publică despre realizările sale, dar şi
despre proiectele propuse şi nefinalizate. Potrivit documentului, o guvernare
responsabilă, care pune accent pe grija faţă de resursele publice,
depolitizarea companiilor de stat şi decuplarea clientelei politice de la
fondurile publice – sunt principiile pe care s-a bazat cabinetul Cioloş.
Executivul a reuşit să promoveze transparenţa şi să deschidă statul către
cetăţeni, prin reducerea birocraţiei şi a unor proiecte de modernizare şi
digitalizare a serviciilor publice. Măsurile luate în ultimul an au vizat toate
domeniile de activitate, printre care prevenirea abandonului şcolar, deblocarea
construcţiei de spitale, dezvoltarea economică şi crearea de noi locuri de
muncă. În bilanţul său, guvernul aminteşte despre implicarea în reforma
administraţiei sau organizarea alegerilor. Pe de altă parte, România se bucură
în acest an de cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană – 5,2% în
semestrul I și 4,9% pe primele nouă luni – se mai arată în document. În acest
moment, România este recunoscută de către Comisia Europeană ca țară fără
dezechilibre macroeconomice la nivel european. Am atins un nou prag minim al
costurilor de finanțare externe, semn că nivelul încrederii investitorilor
străini în România este în creștere, iar programele de ajutor de stat și cele
de sprijinire a investitorilor autohtoni s-au bucurat de o cerere foarte mare,
unele dintre ele având bugetele suplimentate în 2016 – mai precizează
documentul.
Un copil din
patru este expus riscului sărăciei sau excluziunii sociale în Uniunea Europeană,
cea mai dramatică situaţie fiind în România – arată un raport al Oficiului
european pentru statistică, Eurostat. Circa 25 de milioane de copii din cele 28
de ţări europene, adică aproape 27% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 0 şi
17 ani, erau ameninţaţi cu sărăcia în 2015. Potrivit Eurostat, România domină
clasamentul, cu cel mai mare procent al copiilor ameninţaţi cu sărăcia: 46,8%,
urmată de Bulgaria, Grecia şi Ungaria. Cele mai mici procente sunt înregistrate
în ţările nordice: Suedia (14%), Finlanda şi Danemarca. Informaţiile au fost
publicate în preajma Zilei Universale a Copilului, 20 noiembrie.
România ar avea
nevoie, pentru a intra în zona euro, de o creştere economică de 5% pe an, până
în 2024 – relevă un studiu făcut de Institutul European. Cu această creştere
susţinută, România ar ajunge la 75 de procente din media UE în privinţa
Produsului Intern Brut pe cap de locuitor. Potrivit cercetării, decalajul mare
de dezvoltare faţă de statele care folosesc euro nu recomandă încă aderarea.
România are o structură a economiei foarte diferită faţă de cea a statelor din
zona euro, iar în prezent ar avea mult de pierdut dacă ar renunţa la politica
monetară independentă, susţin autorii raportului. Amintim că termenul iniţial
pe care autorităţile de la Bucureşti l-au fixat pentru adoptarea monedei unice
a fost 2015.
29% dintre
gospodăriile româneşti recurg la mită pentru a-şi facilita accesul la servicii
publice, procentul fiind cel mai mare din UE, relevă unui raport al
Transparency International. Potrivit studiului, în România, tinerii, în
general, solicită o organizare socială în mediul public, dar şi în cel de
afaceri, care să nu mai condiţioneze accesul la servicii şi carieră de existenţa
unor mecanisme relaţionare. Pe de altă parte, raportul semnalează că instituţiile
publice şi companiile private nu generează un mediu real de integritate.
Societatea civilă românească trebuie să treacă de la abordarea pe exemple la
cea pe problemă, pentru a atrage suportul publicului larg în demersul
anticoruptie, se mai arată în cercetarea Transparency International.
