Jurnal românesc – 17.11.2017
Secretarul de stat pentru afaceri bilaterale şi strategice în spaţiul euroatlantic, George Ciamba, a avut, recent, la Nicosia, consultări cu mai multi oficiali ciprioti cu care a discutat, printre altele, şi problemele minorităţii româneşti din Cipru. În cadrul discuţiilor a fost subliniat interesul pentru dinamizarea dialogului, având în vedere tradiţia cooperării dintre cele două state, precum şi prezenţa unei comunităţi româneşti importante în Cipru şi a unei comunităţi cipriote de afaceri în România.
Mihai Pelin, 17.11.2017, 12:21
Secretarul de stat pentru afaceri bilaterale şi strategice în spaţiul euroatlantic, George Ciamba, a avut, recent, la Nicosia, consultări cu mai multi oficiali ciprioti cu care a discutat, printre altele, şi problemele minorităţii româneşti din Cipru. În cadrul discuţiilor a fost subliniat interesul pentru dinamizarea dialogului, având în vedere tradiţia cooperării dintre cele două state, precum şi prezenţa unei comunităţi româneşti importante în Cipru şi a unei comunităţi cipriote de afaceri în România.
Întâlnirea cu ministrul cipriot al energiei, comerţului, industriei şi turismului, Yiorgos Lakkotrypis, a fost axată îndeosebi pe modalităţile de aprofundare a cooperării în plan economic şi sectorial, prin valorificarea potenţialului de dezvoltare şi diversificare a relaţiilor bilaterale în aceste domenii. Reamintim că, cele mai mari comunităţi româneşti din Cipru se află în oraşele Nicosia, Limassol şi Larnaca. Cei aproximativ 25 de mii de români înregistraţi legal în Cipru reprezintă a treia mare minoritate de rezidenţi străini, după greci şi britanici şi ei lucrează mai ales în domenii precum servicii – comerț, hoteluri, restaurante -, construcții sau agricultura.
Preşedintele român Klaus Iohannis a mers, vineri, la Goteborg, în Suedia, pentru Summitul social privind promovarea locurilor de muncă echitabile şi a creşterii economice în UE. În opinia sa, este foarte important să continue programele europene care au dat rezultate excepţionale şi pentru români. Referindu-se la educaţie şi cultură, şeful statului român a amintit de Erasmus, un program în care au intrat foarte mulţi tineri români studenţi şi au putut să studieze în diferite universităţi din întreaga Europă, deci un program destinat mobilităţii studenţilor.
Totodată, el a precizat că va sprijini orice abordare care este destinată mobilităţii artiştilor, a oamenilor care lucrează în domeniul cultural. Aceste concepte trebuie extinse şi promovate, a punctat Klaus Iohannis. În ceea ce priveşte locurile de muncă, şeful statului român doreşte o abordare echitabilă, având în vedere importanţa acestei teme pentru România. Nu dorim să avem politici europene care discriminează anumite părţi ale continentului, a mai spus Klaus Iohannis.
Zilele acestea, elevii şi profesorii din unităţile de învăţământ cu predare în limba română din Transcarpatia, regiune din sud-vestul Ucrainei unde trăiesc peste 40.000 de români, sunt evaluaţi de o comisie a Ministerului Educaţiei de la Kiev. Profesorii sunt foarte revoltaţi, considerând că evaluarea, care nu a mai fost făcută de ani de zile, ar avea ca scop sa demonstreze cum că şcolile minorităţilor naţionale nu ar fi indeajuns de performante, profesorii nu ar fi pregatiţi să predea la nivel calitativ, iar elevii nu ar fi destul de bine pregătiţi pentru a-şi da testele de evaluare naţională. Dascălii spun că evaluarea reprezintă, de fapt, doar o formă de presiune mascată, de intimidare, în urma contestatei Legi a educaţiei adoptată de Rada Supremă de la Kiev în septembrie, care îngrădeşte dreptul constituţional de studiere în limba maternă.
La sfârşitul lunii octombrie, experţi ai Comisiei de la Veneţia au fost la Kiev pentru a examina situaţia creată după adoptarea noii Legi a educaţiei, lege criticată inclusiv de Bucureşti. Potrivit ultimelor declaraţii ale autorităţilor din Ucraina, modificările controversatei legi vor ţine cont de recomandările Comisiei de la Veneţia, dar nu vor duce la o modificare a ei, în sine.
