Jurnal românesc – 18.09.2014
România are de plătit statelor europene datorii în valoare de aproximativ 212 milioane de euro pentru tratamentele românilor în străinătate din perioada 2007 – 31 august 2014. A fost stabilit un calendar pentru plata celor mai mari restanţe, însă niciunui asigurat nu-i poate fi refuzată spitalizarea. Această datorie include serviciile medicale acordate în baza cardului european de asigurări sociale de sănătate şi a certificatului provizoriu de înlocuire a cardului european de asigurări sociale de sănătate, precum şi pe cele acordate în baza formularelor europene de deschidere de drepturi pentru reşedinţă şi tratament planificat, efectuate în perioada 2007-2013. Termenul de decontare prevăzut de legislaţia europeană pentru aceste servicii este de 18 luni de la data intrării documentelor de plată la CNAS, iar dacă acestea sunt contestate, termenul se prelungeşte la 36 de luni. Astfel, o mare parte din sumele datorate nu au depăşit termenul de decontare revăzut de legislaţia europeană.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Valentin Țigău, 18.09.2014, 11:23
România are de plătit statelor europene datorii în valoare de aproximativ 212 milioane de euro pentru tratamentele românilor în străinătate din perioada 2007 – 31 august 2014. A fost stabilit un calendar pentru plata celor mai mari restanţe, însă niciunui asigurat nu-i poate fi refuzată spitalizarea. Această datorie include serviciile medicale acordate în baza cardului european de asigurări sociale de sănătate şi a certificatului provizoriu de înlocuire a cardului european de asigurări sociale de sănătate, precum şi pe cele acordate în baza formularelor europene de deschidere de drepturi pentru reşedinţă şi tratament planificat, efectuate în perioada 2007-2013. Termenul de decontare prevăzut de legislaţia europeană pentru aceste servicii este de 18 luni de la data intrării documentelor de plată la CNAS, iar dacă acestea sunt contestate, termenul se prelungeşte la 36 de luni. Astfel, o mare parte din sumele datorate nu au depăşit termenul de decontare revăzut de legislaţia europeană.
Ministerul Educaţiei din România acordă 565 de burse pentru elevii de etnie română din Diaspora, care studiază în licee. Aceştia provin din Albania, Rep Moldova, Ucraina, Iordania, Siria, Serbia şi SUA. Elevii vor învăţa, din anul şcolar 2014 – 2015, în liceele din România, la oricare dintre specializările celor trei profiluri: teoretic, vocaţional şi tehnologic. Ordinul prevede ca instituţiile de învăţământ preuniversitar în care aceşti elevi studiază să transmită MEN, la finalul fiecărui an şcolar, situaţia bursierilor şcolarizaţi.
Deputatul neafiliat Aurelian Mihai a declarat, miercuri, că intră în greva foamei în Parlament, până la rezolvarea problemelor cu care se confruntă românii din diaspora. “Încep prin a vă transmite nemulţumirile dumnealor, românii care trăiesc de ani de zile în afara graniţelor ţării. Fie că vorbim de taxele consulare, fie că vorbim de modul de funcţionare”, a afirmat Aurelian Mihai. Potrivit site-ului Camerei Deputaţilor, Aurelian Mihai a fost deputat PP-DD până în mai 2013 şi ulterior a activat ca deputat neafiliat.
Senatorii au adoptat, miercuri, o propunere de lege prin care plata cheltuielilor de repatriere a cetăţenilor români, decedaţi pe teritoriul statelor de reşedinţă, poate fi suportată de administraţiile publice locale în situaţia în care familia face dovada faptului că nu poate suporta respectivele costuri. Legea iniţiată de mai mulţi parlamentari PDL vizează şi eliminarea din textul legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, a posibilităţii înhumării sau incinerării în statul în care a survenit decesul. Astfel, familia poate să opteze pentru repatriere sau nu. Iniţiatorii precizează, totodată, faptul că repatrierea trupurilor cetăţenilor români decedaţi în afara graniţelor reprezintă o problemă majoră pentru România, repatrierea presupunând cheltuieli între 2.000 şi 6.000 de euro, din cauza procedurilor obligatorii.
