Jurnal românesc – 18.10.2017
Liderii
societăţilor culturale româneşti din regiunea Cernăuţi, vestul Ucrainei, au
manifestat, marti, în faţa sediului Administraţiei Regionale şi au organizat
aşa-numite funeralii ale limbii române. Ei au protestat, astfel,
faţă de noua lege ucraineană a educaţiei, care limitează drastic dreptul la
învăţământ în limba maternă pentru minorităţile naţionale. Potrivit actului
normativ, copiii minoritarilor vor putea studia în limba maternă doar la
grădiniţă şi şcoala primară, după care vor urma cursurile exclusiv în
ucraineană. Aproape jumătate de milion de etnici români trăiesc în statul
vecin, majoritatea pe teritoriile româneşti răsăritene anexate în 1940, în urma
unui ultimatum, de fosta Uniune Sovietică şi preluate în 1991 de Ucraina, ca
stat succesor.
Leyla Cheamil, 18.10.2017, 12:03
Liderii
societăţilor culturale româneşti din regiunea Cernăuţi, vestul Ucrainei, au
manifestat, marti, în faţa sediului Administraţiei Regionale şi au organizat
aşa-numite funeralii ale limbii române. Ei au protestat, astfel,
faţă de noua lege ucraineană a educaţiei, care limitează drastic dreptul la
învăţământ în limba maternă pentru minorităţile naţionale. Potrivit actului
normativ, copiii minoritarilor vor putea studia în limba maternă doar la
grădiniţă şi şcoala primară, după care vor urma cursurile exclusiv în
ucraineană. Aproape jumătate de milion de etnici români trăiesc în statul
vecin, majoritatea pe teritoriile româneşti răsăritene anexate în 1940, în urma
unui ultimatum, de fosta Uniune Sovietică şi preluate în 1991 de Ucraina, ca
stat succesor.
Peste 70%
dintre românii de peste hotare doresc să se întoarcă în ţară în următorii cinci
ani, însă trebuie să găsească în România condiţiile necesare, a declarat,
marţi, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ilan
Laufer, într-o conferinţă pe tema dezvoltării IMM-urilor. El a afirmat ca 40%
din cei plecaţi s-ar întoarce şi mai devreme de trei ani. Ilan Laufer a
precizat că trebuie creată infrastructura necesară ca aceştia să revină acasă
şi a amintit, de asemenea, că o mare problemă cu forţa de muncă se regăseşte în
special în zona de vest a ţării.
Un proiect care
are ca scop repatrierea românilor ce locuiesc în străinătate prin încurajarea
lor de a-şi deschide, cu fonduri europene, o firmă în ţară, a fost lansat de
Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor din Cluj. Proiectul Smart-Up Diaspora
beneficiază de o sumă de implementare de 3,7 milioane de euro şi vizează, atât
finanţarea a 50 de noi IMM-uri, cât şi acordarea de asistenţă directă pentru
mai mult de 400 de persoane care doresc să îşi dezvolte competenţele
profesionale şi să realizeze un plan de afaceri. Preşedintele APM Cluj,
Augustin Feneşan, a declarat, într-o conferinţă de presă, că prin respectivul
proiect se vor acorda finanţări de maximum 40.000 de euro. Conform acestuia,
practic, o persoană care poate face dovada că este cetăţean român şi că
locuieşte de 12 luni într-o altă ţară şi doreşte să îşi deschidă în România o
firmă ar putea deveni beneficiar al proiectului. O condiţie importantă este ca
firma să creeze două locuri de muncă. Firmele înfiinţate trebuie să funcţioneze
în mediul urban, în orice regiune, cu excepţia zonei Bucureşti – Ilfov. În
plus, prin proiect se acordă asistenţă directă pentru primele 417 persoane
înscrise.
Procedurile de
transfer ale cetăţenilor români condamnaţi în Danemarca vor fi demarate în
perioada imediat următoare, la solicitarea autorităţilor daneze, în baza
cadrului juridic procedural aplicabil, a anunţat, marti, Ministerul Justiţiei.
Săptămâna trecută ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a avut o întrevedere cu
omologul său danez, Soren Pape Poulsen, în marja Consiliului JAI de la
Luxemburg. Toader a prezentat o serie de măsuri adoptate la nivel naţional prin
care se urmăreşte îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie şi diminuarea
fenomenului supraaglomerării din penitenciare. Conform Ministerului Justitiei,
problematica transferului în România pentru cetăţenii români condamnaţi în
Danemarca este una recurentă pe agenda cooperării judiciare bilaterale dintre cele
două state, amplificată în contextul unor recente decizii ale Curţii Supreme
din această ţară prin care se refuză aducerea în România a respectivelor
persoane având în vedere condiţiile de detenţie.
