Jurnal românesc – 18.11.2020
Alegerea Maiei Sandu în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova
este o victorie a democraţiei, a valorilor europene şi a principiilor
europene, a declarat ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu. El a
anunţat că România este hotărâtă să aloce toate eforturile pentru a susţine
procesul şi programul reformelor pe care noul preşedinte de la Chişinău le are
în vedere. Acolo este o societate foarte matură şi au făcut o alegere
foarte bună – una pentru o dezvoltare democratică, o alegere pentru valorile
pro-europene şi cred că acesta este un început foarte bun pentru drumul
Moldovei – un drum al instituţiilor solide, (…) capabile să îşi rezolve
problemele directe, a arătat Aurescu. Şeful diplomaţiei române a apreciat
că pentru noul preşedinte nu va fi uşor să lucreze cu actuala clasă politică
din Republica Moldova, însă, s-a declarat încrezător că Maia Sandu va da dovadă
de hotărârea şi voinţa politică necesare, pentru ca mandatul ei să fie un
succes. Bogdan Aurescu a anunţat, totodată, că preşedintele Klaus Iohannis va
efectua o vizită oficială în Republica Moldova pentru a consolida relaţia
foarte specială dintre cele două state.
Sorin Iordan, 18.11.2020, 11:22
Alegerea Maiei Sandu în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova
este o victorie a democraţiei, a valorilor europene şi a principiilor
europene, a declarat ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu. El a
anunţat că România este hotărâtă să aloce toate eforturile pentru a susţine
procesul şi programul reformelor pe care noul preşedinte de la Chişinău le are
în vedere. Acolo este o societate foarte matură şi au făcut o alegere
foarte bună – una pentru o dezvoltare democratică, o alegere pentru valorile
pro-europene şi cred că acesta este un început foarte bun pentru drumul
Moldovei – un drum al instituţiilor solide, (…) capabile să îşi rezolve
problemele directe, a arătat Aurescu. Şeful diplomaţiei române a apreciat
că pentru noul preşedinte nu va fi uşor să lucreze cu actuala clasă politică
din Republica Moldova, însă, s-a declarat încrezător că Maia Sandu va da dovadă
de hotărârea şi voinţa politică necesare, pentru ca mandatul ei să fie un
succes. Bogdan Aurescu a anunţat, totodată, că preşedintele Klaus Iohannis va
efectua o vizită oficială în Republica Moldova pentru a consolida relaţia
foarte specială dintre cele două state.
Misiunile diplomatice şi oficiile consulare vor asigura ştampilele şi
tipărirea buletinelor de vot, a listelor electorale permanente şi a altor
tipizate necesare românilor din diaspora la alegerile parlamentare de luna
viitoare, în cazul în care aceste materiale nu vor ajunge până pe 4 decembrie
la secţiile din străinătate, a decis Biroul Electoral Central. Potrivit
hotărârii, Biroul electoral de circumscripție numărul 43 pentru cetățenii
români cu domiciliul sau reședința în afara ţării le va transmite electronic
misiunilor diplomatice machetele buletinelor de vot. Dacă în statul în care
sunt organizate secţii de votare, România nu are misiune diplomatică sau oficiu
consular, aceste machete vor fi transmise preşedinţilor birourilor electorale
ale secţiilor de votare respective, care se vor îngriji de tipărirea lor. BEC precizează
că în situaţia în care buletinele de vot şi ştampilele transmise din ţară ajung
până pe 5 decembrie la biroul electoral al secţiei de votare din străinătate,
acestea vor fi folosite în procesul de votare, iar cele tipărite şi
confecţionate local se anulează şi se sigilează într-un plic. Dacă termenul de
expediere a materialelor este, însă, depăşit, se folosesc materialele procurate
local. Alegerile pentru Parlamentul României se vor desfăşura, în afara
României, pe durata a două zile, pe 5 şi 6 decembrie, în intervalul orar
7.00-21.00, cu posibilitate de prelungire.
20 de dialoguri, interviuri și prezentări audio cu experți români și
lideri ai comunității româneşti din Ucraina au fost publicate online în cadrul
proiectului Podcast Românii din Ucraina și spațiul ex-sovietic,
realizat de Asociaţia Centrul de Studii pentru Resurse Româneşti. Episoadele se
găsesc pe site-ul www.moldnova.eu. În cadrul acestora, cercetătorul și
jurnalistul George Damian încearcă o radiografie a celei mai numeroase
comunităţi româneşti cu statut de minoritate națională, protejată de tratate
internaționale și de legislația Ucrainei. Sunt abordate subiecte precum
situația școlilor cu predare în limba română din Ucraina, presa de limba română
din statul vecin, relațiile diplomatice România-Ucraina din perspectiva
drepturilor minorităților naționale şi poziţia Uniunii Europene referitoare la
drepturile etnicilor români din Ucraina. Proiectul a fost realizat cu sprijinul
Departamentului pentru Românii de Pretutindeni şi al Centrului European de
Studii în Probleme Etnice al Academiei Române.
Hărți online ale arealelor în care se află comunități istorice
românești din Bulgaria și din Serbia pot fi accesate, începând din 17
noiembrie, pe pagina de Facebook a Compartimentului Comunități Istorice din
cadrul Institutului Cultural Român. În perioada februarie-noiembrie au fost
realizate hărți ce marchează și descriu, prin texte explicative însoțite de
fotografii, localități și locuri ale memoriei comunităților istorice românești
din statele vecine României. Printre acestea se regăsesc hărţi ale Timocului
sârbesc, Timocului bulgăresc, ale Văii Dunării, Cadrilaterului şi ale
localităților aromânești. ICR transmite că acest demers este necesar pentru a
ști și a păstra istoria acestor locuri unde, de sute de ani, se găsesc
comunități istorice românești, dar care se află într-un proces de asimilare și
disoluție, fapt evident atunci când sunt comparate recensăminte, hărți
etnografice și lingvistice de acum o sută de ani cu informațiile din prezent.
Hărţile au fost realizate de cercetătorii Emil Țîrcomnicu, Cătălin Alexa, Ivița
Glișici şi Slavoliub Gațovici.
