Jurnal românesc – 19.11.2020
Autoritatea Electorală Permanentă a aprobat înfiinţarea a 748 de secţii de votare înstrăinătate pentru alegerile parlamentare. Dintre cele 93 de state pentru care au fost aprobate secţii, cele mai multe vor fi în Spania, Italia, Germania, Marea Britanie, Franţa, Statele Unite ale Americii şi Republica Moldova. Preşedintele AEP, Constantin-Florin Mituleţu Buică, a declarat că numărul de secţii înfiinţate pentru acest scrutin este sub cel înregistrat la alegerile prezidenţiale de anul trecut – 835. El a spus că numărul este satisfăcător în contextul pandemiei şi a arătat că principalul motiv pentru care nu s-au putut organiza la fel de multe secţii este reticenţa statelor europene.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 19.11.2020, 11:10
Autoritatea Electorală Permanentă a aprobat înfiinţarea a 748 de secţii de votare înstrăinătate pentru alegerile parlamentare. Dintre cele 93 de state pentru care au fost aprobate secţii, cele mai multe vor fi în Spania, Italia, Germania, Marea Britanie, Franţa, Statele Unite ale Americii şi Republica Moldova. Preşedintele AEP, Constantin-Florin Mituleţu Buică, a declarat că numărul de secţii înfiinţate pentru acest scrutin este sub cel înregistrat la alegerile prezidenţiale de anul trecut – 835. El a spus că numărul este satisfăcător în contextul pandemiei şi a arătat că principalul motiv pentru care nu s-au putut organiza la fel de multe secţii este reticenţa statelor europene.
Şeful AEP a explicat că, deşi vor fi mai puţine secţii per ansamblu, în statele în care există comunităţi mari de români, numărul acestora nu a scăzut foarte mult. La alegerile prezidenţiale din 2019, în Spania au fost organizate 143 de secţii de vot, iar acum vor fi înfiinţate 140, în Italia numărul a scăzut de la 142 la 137, în Franţa, de la 50 la 48, în Germania, de la 80 la 61, iar în Marea Britanie, de la 72 la 50. Mituleţu-Buică şi-a exprimat însă speranţa că la aceste alegeri prezenţa va fi mare ca la prezidenţialele din 2019, în condiţiile în care scrutinul parlamentar se va derula pe parcursul a două zile,pe 5 şi 6 decembrie. El a amintit, totodată, că românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot să voteze la orice secţie organizată în afara ţării, indiferent dacă se află sau nu în statul de reşedinţă.
Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat că, până pe 17 noiembrie, a primit 240 de plicuri ce conţin buletine de vot expediate de românii din străinătate care şi-au exercitat dreptul de a alege prin corespondenţă la scrutinul legislativ de luna viitoare. Instituţia arată că 189 de plicuri au sosit din Germania, 32 din Republica Moldova, 14 din Grecia,4 din Luxemburg şi unul din Olanda. AEP atrage atenţia că au fost înregistrate deja erori de expediere cauzate de completarea de adrese necorespunzătoare şi reaminteşte că instrucţiunile privind procedura de vot prin corespondenţă se găsesc atât în interiorul plicului primit de conaţionalii cu drept de vot din afara graniţelor, cât şi pe site-ul www.votstrainatate.ro. Totodată, Autoritatea anunţă că a realizat un clip video care ilustrează, pas cu pas, tehnica votării prin corespondenţă, material disponibil pe canalu lde YouTube al instituţiei. Plicul exterior ce conţine buletinele de vot şi certificatul de alegător trebuie să ajungă la Biroul electoral pentru votul prin corespondenţă, la misiunea diplomatică sau la oficiul consular până la data de 3 decembrie.
Preşedintele ales al Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a întâlnit cu ambasadorul României la Chişinău, Daniel Ioniţă, căruia i-a mulţumit pentru susţinerea fermă şi ajutorul constant oferit de Bucureşti. România a fost mereu un prieten bun pentru cetăţenii noştri, mai ales în perioade complicate. Suntem foarte recunoscători pentru susţinerea acordată de România, inclusiv în pandemie. Le mulţumesc încă o dată, personal, dar şi în numele oamenilor din Republica Moldova, medicilor şi asistenţilor români care ne-au sărit în ajutor atunci când pandemia se declanşa şi la noi în ţară, a declarat Maia Sandu. Preşedintele ales a anunţat că Republica Moldova intră într-o nouă etapă a politicii externe, de scoatere a ţării din izolare şi de aprofundare a relaţiilor bilaterale în beneficiul cetăţenilor. Ea şi-a exprimat dorinţa de a relua, în cel mai scurt timp, proiectele începute în parteneriat de guvernele din cele două tări în domeniile infrastructură şi energie. De asemenea, a subliniat faptul că Republica Moldova arenevoie de sprijin suplimentar pentru a depăşi pandemia. Preşedintele Klaus Iohannisa avut, luni, o discuţie telefonică cu preşedintele ales al Republicii Moldova, Maia Sandu, în cadrul căreia s-a convenit extinderea şi aprofundarea Parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Chişinăului, un prim pas în acest sens urmând să fievizita oficială pe care şeful statului român o va efectua în perioada următoare peste Prut.
Filmul Câmp de maci, regizat de Eugen Jebeleanu, va participa în Competiția Oficială a Festivalului Internațional de Film de la Gijón, Spania, care se va desfășura online înperioada 20-28 noiembrie. De asemenea, în cadrul manifestării, vor fi prezentate și filmele Tipografic Majuscul de Radu Jude, Ieșirea trenurilor din gară de Adrian Cioflâncă și Radu Jude și scurtmetrajul Să creşti sub un cireş amar de Agata Olteanu. Festivalul Internațional de Film de la Gijón se concentrează pe cinematografia independentă. Printre producţiile româneşti care și-au făcut debutul în Spania la acest Festival se află Călătoria fantastică a Maronei și Muntele magic de Anca Damian,Alice T de Radu Muntean, Aferim! de Radu Jude şi După dealuri de Cristian Mungiu. Participarea românească la eveniment este susţinută de Institutul Cultural Român de la Madrid, iar programul manifestării poate fi consultat pe pagina de Facebook a reprezentanţei culturale în capitala Spaniei.
