Jurnal românesc – 20.03.2015
Proiectul Codului Fiscal şi cel al Codului de Procedură Fiscală vor fi transmise Parlamentului săptămâna viitoare, a anunţat premierul Victor Ponta. Cele două proiecte s-au aflat în dezbatere publică timp ce o lună. Prin noul Cod Fiscal, Guvernul urmăreşte o relaxare pentru populaţie şi firme. Cele mai importante dintre modificările aduse sunt scăderea TVA de la 24% la 20%, la începutul anului viitor, şi până la 18% din 2019, eliminarea impozitului pe construcţiile speciale şi păstrarea cotei unice la impozitarea salarială până în 2019, când ar urma să scadă la 14%. Marile blocuri sindicale susţin, în schimb, că viitorul Cod va pune o presiune fiscală mare pe veniturile din salarii şi va descuraja munca. Noile prevederi fiscale ar urma să intre în vigoare din ianuarie, anul viitor.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Florentin Căpitănescu, 20.03.2015, 12:01
Proiectul Codului Fiscal şi cel al Codului de Procedură Fiscală vor fi transmise Parlamentului săptămâna viitoare, a anunţat premierul Victor Ponta. Cele două proiecte s-au aflat în dezbatere publică timp ce o lună. Prin noul Cod Fiscal, Guvernul urmăreşte o relaxare pentru populaţie şi firme. Cele mai importante dintre modificările aduse sunt scăderea TVA de la 24% la 20%, la începutul anului viitor, şi până la 18% din 2019, eliminarea impozitului pe construcţiile speciale şi păstrarea cotei unice la impozitarea salarială până în 2019, când ar urma să scadă la 14%. Marile blocuri sindicale susţin, în schimb, că viitorul Cod va pune o presiune fiscală mare pe veniturile din salarii şi va descuraja munca. Noile prevederi fiscale ar urma să intre în vigoare din ianuarie, anul viitor.
În Parlament a fost depusă o nouă propunere privind votul prin corespondenţă. Proiectul va fi trimis, pentru observaţii, tuturor grupurilor parlamentare şi premierului Victor Ponta. În forma propusă, proiectul prevede ca românii din străinătate care doresc să voteze prin corespondenţă să trimită o cerere Autorităţii Electorale Permanente în cel mult 30 de zile de la data convocării alegerilor. Cererea trebuie să fie însoţită de copiile documentelor care atestă cetăţenia română şi o adresă de domiciliu sau de reşedinţă.
Reprezentantul României în Comisia Europeană, Corina Creţu, responsabilă pentru politici regionale, a lansat, la Berlin, proiectul-pilot intitulat ”Acorduri de integritate”. Elaborat împreună cu organizaţia Transparency International, programul este menit, în principal, să crească eficienţa utilizării fondurilor europene. Acestea sunt o adevărată sursă de investiţii publice în statele membre, aşa că nu tolerez risipa, a declarat comisarul român. De asemenea, proiectul vizează protejarea banilor comunitari împotriva fraudei. Acordul de integritate este un document juridic între autoritatea contractantă şi ofertanţi, prin care părţile se angajează să respecte o procedură transparentă şi eficace de atribuire. La prezentarea proiectului a participat, între alţii, directorul executiv adjunct al Transparency International, Miklos Marschall.
Chiar dacă nu au salarii foarte mari, românii sunt, în general, mulţumiţi de viaţa lor, relevă un clasament publicat de Eurostat, cu ocazia Zilei Mondiale a Fericirii – 20 martie. Ţările europene au fost clasificate în funcţie de media percepţiei propriilor cetăţeni, zero însemnând deloc satisfăcut, iar 10 foarte satisfăcut. Astfel, România are 7,2 puncte, în timp ce media comunitară este 7,1. Ţările în care oamenii se declară cei mai mulţumiţi în privinţa propriei vieţi sunt Danemarca, Finlanda şi Suedia. Cei mai nemulţumiţi sunt bulgarii. Factorii care influenţează cel mai mult mulţumirea unei persoane sunt sănătatea, situaţia financiară, existenţa unui loc de muncă şi relaţiile sociale.
Peste 25 de companii româneşti au participat, zilele acestea, la Hanovra (Germania), la cel mai important târg din lume dedicat tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor – CEBIT. Pavilionul naţional, denumit ”RomaniaIT”, a prezentat, în principal, soluţii software pentru o gamă largă de aplicaţii, potrivit Ministerului Economiei şi Comerţului de la Bucureşti. La ediţia din acest au participat peste 3.700 expozanţi din 75 de ţări.
