Jurnal românesc – 20.05.2014
157 de români au solicitat adeverinţe necesare înscrierii în cursa pentru funcţia de consilier local în oraşe ale Italiei – informează Autoritatea Electorală Permanentă. Adeverinţele atestă că aceştia nu au interdicţie din partea autorităţilor române de a-şi exercita drepturile electorale şi nici nu se află sub incidenţa unei hotărâri judecătoreşti definitive prin care să fie condamnaţi la pierderea lor. Pe 25 mai vor avea loc alegeri administrative pentru reînnoirea mandatelor pentru aproximativ 4.000 de primării italiene. Printre oraşele în care se organizează alegeri administrative se numără Perugia, Florenţa, Bari, Padova şi Bergamo.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 20.05.2014, 12:18
157 de români au solicitat adeverinţe necesare înscrierii în cursa pentru funcţia de consilier local în oraşe ale Italiei – informează Autoritatea Electorală Permanentă. Adeverinţele atestă că aceştia nu au interdicţie din partea autorităţilor române de a-şi exercita drepturile electorale şi nici nu se află sub incidenţa unei hotărâri judecătoreşti definitive prin care să fie condamnaţi la pierderea lor. Pe 25 mai vor avea loc alegeri administrative pentru reînnoirea mandatelor pentru aproximativ 4.000 de primării italiene. Printre oraşele în care se organizează alegeri administrative se numără Perugia, Florenţa, Bari, Padova şi Bergamo.
Oameni de afaceri italieni şi români din transportul internaţional, construcţii, energie şi agricultură au semnat un pact economic vizând realizarea de schimburi comerciale în valoare de 20 de miliarde de euro în următorii 6 ani. Dezvoltarea traficului de pasageri între Italia şi Aeroportul Constanţa, amenajarea Portului Turistic din Costineşti şi valorificarea nămolului rezultat din epurarea apelor uzate prin transformarea lui în combustibil pentru centralele termoelectrice se numără printre obiectivele colaborării româno-italiene – a precizat Eugen Terteleac, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României în Italia.
Două plicuri filatelice aniversare, unul cu chipul lui Corneliu Coposu şi al doilea cu o imagine a casei natale din Bobota, sunt puse în circulaţie de Asociaţia Colecţionarilor din Sălaj, în parteneriat cu Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la naşterea marelui om politic ţărănist, originar din acest judeţ. Evenimentele dedicate Centenarului au debutat la sfârşitul săptămânii trecute şi vor continua pe tot parcursul anului. Pentru marţi, 20 mai – chiar în ziua naşterii fostului om politic – au fost programate, între altele, vernisarea unei expoziţii de fotografie şi un concert extraordinar la Ateneul Român. Timp de peste 50 de ani, Corneliu Coposu şi-a dedicat viaţa unei politici în care morala şi onoarea să fie atributele principale. Dintre cei 17 ani de temniţă grea pe care i-a executat în închisorile comuniste, seniorul ţărănist a stat închis timp de 8 ani la Râmnicu Sărat, în regim sever de izolare. Corneliu Coposu a decedat în 1995, la 81 de ani.
Din toamnă, şahul va fi introdus în şcoli ca materie opţională. Ministerul Educaţiei a semnat un acord în acest sens cu Federaţia Română de Şah. Potrivit ministrului educaţiei, Remus Pricopie, a fost aprobată programa şcolară pentru primii doi ani de studii şi au fost asigurate cadrele didactice pentru această disciplină. Remus Pricopie a mai anunţat că Federaţia Internaţională de Şah, prin intermediul federaţiei române, va dota 500 de şcoli din mediul rural cu table, piese, manuale şi tot echipamentul necesar pentru studierea şahului.
2 din 3 români au o datorie, iar în jumătate dintre cazuri aceasta depăşeşte 5.000 de lei, arată concluziile unui sondaj. Două treimi au contractat datoria de la bănci, iar 20% de la rude. Peste 20 din 100 de români declară că au avut o datorie mai mare de 1.000 de lei în ultimii zece ani, iar peste 30 din 100 – că au contractat un împrumut mai mare de 1.000 de lei în ultimul deceniu. Cercetarea relevă faptul că mai mult de jumătate dintre români sunt pesimişti în privinţa situaţiei lor materiale, indiferent de generaţia din care fac parte.
