Jurnal românesc – 21.01.2015
Comisarul pentru Politici Regionale, Corina Creţu, s-a întâlnit, la Bruxelles, cu ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu. Pe agendă s-a aflat programul de cooperare transfrontalieră româno-ungară cofinanţat de UE. Programul se află în impas din cauza neînţelegerilor dintre cele două state membre. ‘Comisia apreciază rezultatele spectaculoase înregistrate de România în ultimii doi ani în privinţa absorbţiei fondurilor europene şi ne dorim să vedem eforturi similare depuse în privinţa deblocării acestui proiect. Le-am sugerat celor două guverne să se întâlnească la nivel de miniştri pentru rezolvarea acestei probleme şi m-am oferit să mediez această întâlnire deoarece din neînelegerile dintre guverne cei care pierd sunt cetăţenii de pe ambele părţi ale graniţei. Sunt fonduri importante care aşteaptă să poată fi accesate pentru îmbunătăţirea vieţii acestor oameni’, precizează Corina Creţu într-un comunicat oficial.
Valentin Țigău, 21.01.2015, 11:41
Comisarul pentru Politici Regionale, Corina Creţu, s-a întâlnit, la Bruxelles, cu ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu. Pe agendă s-a aflat programul de cooperare transfrontalieră româno-ungară cofinanţat de UE. Programul se află în impas din cauza neînţelegerilor dintre cele două state membre. ‘Comisia apreciază rezultatele spectaculoase înregistrate de România în ultimii doi ani în privinţa absorbţiei fondurilor europene şi ne dorim să vedem eforturi similare depuse în privinţa deblocării acestui proiect. Le-am sugerat celor două guverne să se întâlnească la nivel de miniştri pentru rezolvarea acestei probleme şi m-am oferit să mediez această întâlnire deoarece din neînelegerile dintre guverne cei care pierd sunt cetăţenii de pe ambele părţi ale graniţei. Sunt fonduri importante care aşteaptă să poată fi accesate pentru îmbunătăţirea vieţii acestor oameni’, precizează Corina Creţu într-un comunicat oficial.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat că, până la finele lui februarie, este necesară adoptarea urgentă a legilor Big Brother şi a cartelelor pre-pay, structurile cu atribuţii în privinţa securităţii naţionale neavând, în prezent, instrumentele necesare. Evenimentele care sunt la proximitatea graniţelor României, dar şi în Europa, ne obligă să facem aceste legi repede, atât legea retenţiei datelor, să o modificăm, cât şi celebra lege a cartelelor pre-pay, cum o denumim noi. Ele sunt obligatorii pentru România”, a afirmat Zgonea.
Procurorii militari de la Parchetul General au început urmărirea penală pe numele fostului maior de securitate Marin Pîrvulescu în dosarul privind moartea, în închisoare, a disidentului Gheorghe Ursu. Parchetul General anunţă că procurorii Secţiei parchetelor militare au dispus, luni, în dosarul penal cunoscut drept „Cazul Ursu”, efectuarea, în continuare, a urmăririi penale faţă de maiorul în rezervă Marin Pîrvulescu, fost ofiţer în Cadrul Direcţiei a VI-a a Departamentului Securităţii Statului, sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii. Marin Pîrvulescu a mers, marţi, la Parchetul General, pentru a-i fi adusă la cunoştinţă calitatea de suspect în acest caz.
Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, George Băeşu, a declarat că 60%-70% din dosarele de despăgubiri de peste un milion de euro au fost supraevaluate, astfel că s-au descoperit şi se descoperă încă mari prejudicii produse bugetului de stat. În perioada 2010-2011, foarte multe persoane, care deţineau reţeta“ necesară, au preferat să fie despăgubite, pentru că se plătea bine“ datorită supraevaluărilor, decât să primească teren în altă parte. Cel mai important este începerea recuperării acestor prejudicii. Se pun sechestre asiguratorii şi, cu siguranţă, vom vedea şi primele sume întoarse la bugetul de stat în urma acestor acţiuni“, a precizat Băeşu.
La doi ani de la expirarea termenului de executare a deciziei CEDO în cazul şcolilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană, Rusia refuză să plătească despăgubiri de circa 1 milion de euro reclamanţilor, dar şi să ia măsuri de rigoare pentru a pune capăt încălcării dreptului la educaţie în stânga Nistrului, scrie jurnal.md, preluat de Romanian Global News. Cauzele au fost expediate la CEDO în 2004 şi 2006 de către un grup de părinţi, profesori şi elevi din oraşele Râbniţa, Tighina şi Grigoriopol. Curtea a recunoscut faptul violării dreptului la instruire, precum şi responsabilitatea Federaţiei Ruse pentru situaţia şcolilor din stânga Nistrului. Decizia urma să fie executată în 3 luni de la pronunţare. În acelaşi timp, Republica Moldova nu a fost recunoscută responsabilă de violarea dreptului la educaţie în aceste cauze.
