Jurnal românesc – 21.04.2023

Mihai Pelin, 21.04.2023, 10:19

Parlamentul
European (PE) a adoptat, la Strasbourg, cu o larga majoritate, o rezoluţie în
care afirmă că aderarea Republicii Moldova ar reprezenta o investiţie
strategică într-o Europă unită şi puternică şi pledează pentru începerea
negocierilor de aderare cu Chişinăul până la sfârşitul anului. În document se
afirma ca Moldova rămâne expusă presiunii ruse şi şantajului energetic, tulburărilor economice cauzate de
războiul din Ucraina vecină, precum şi încercărilor susţinute de Kremlin de a
destabiliza guvernul proeuropean al ţării.
Eurodeputaţii îşi reafirmă, de asemenea, sprijinul pentru viitoarea
aderare la UE a Republicii Moldova, ca urmare a solicitării ţării în 2022,
recunoscând în acelaşi timp progresele guvernului în ceea ce priveşte reformele
şi nivelul de aliniere la acquis-ul comunitar. Între timp, PE solicită
guvernului Republicii Moldova să continue cu fermitate agenda sa de reformă
privind democraţia şi statul de drept, să avanseze în direcţia punerii în aplicare
depline a Acordului de asociere cu UE şi a zonei de liber schimb aprofundate şi
cuprinzătoare, să combată criminalitatea organizată şi gravă la nivel
internaţional şi transnaţional şi să continue eforturile de creştere a
securităţii energetice a ţării.

Galeria ICR de la
Lisabona găzduiește, până pe 31 mai, expoziția personală Amnezia a
fotografului Claudiu Ciprian Popa.
Artistul și-a propus să prezinte o colecție din arhiva sa, într-o manieră
originală. Pentru a crea noile portrete, a tăiat fotografiile în piese de
diferite mărimi și forme și le-a amestecat aleatoriu pentru a le așeza într-o
nouă ordine. Claudiu Ciprian Popa (n. 1973), artist vizual născut în București,
trăiește și activează în Setúbal și Lisabona. În 2008 a absolvit Universitatea
Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragialeˮ din București,
specializarea Imagine de film și fotografie, iar în 2019, tot aici, a terminat
studiile de Master în fotografie și imagine dinamică. El și-a început
activitatea artistică ca asistent fotograf în anul 2000, într-un studio de
fotografie publicitară. A fost apoi fotograf, director de imagine și
producător. A semnat imaginea pentru numeroase filme de scurt-metraj și
documentar, unele dintre ele fiind răsplătite cu numeroase premii internaționale.
În 2008 a primit premiul Kodak pentru cea mai bună imagine de
film de scurt-metraj la festivalul Cinemaiubit. A făcut parte din
numeroase expoziții de grup, iar colaborările cu artiști de valoare din România
l-au recompensat cu participări în expozițiile de la Muzeul Național de Artă
Contemporană din București.

NASA a selectat participanții la
prima misiune a agenției care simulează viața pe Marte. Printre aceștia este și
o româncă, microbiologul Anca Șelariu. Ei vor sta timp de un an într-o
structură imprimată 3D care imită condițiile de pe Planeta Roșie. NASA a
selectat 6 oameni pentru această misiune: 4 oameni care vor locui efectiv în
acest habitat timp de un an și încă 2 membri de rezervă ai echipajului, printre
care și Șelariu. Potrivit NASA, Şelariu este microbiolog în cadrul Marinei SUA.
Experiența ei include descoperirea și fabricarea vaccinurilor, transmiterea
prionilor (agenți infecțioși nonconvenționali care produc un grup de boli
neurodegenerative transmisibile ale animalelor și omului), dezvoltarea terapiei
genice și managementul proiectelor de cercetare a bolilor infecțioase. Începând
din iunie, cei 4 voluntari își vor petrece un an închiși înauntru, ca și cum ar
fi pe Marte. Cercetătorii NASA au făcut tot ce le-a stat în putință pentru ca
mediul să fie cât mai realist cu putință, astfel încât să poată vedea impactul
pe care un an de izolare, cu resurse limitate, îl are asupra sănătății umane.

National
Museum of Ireland – Country Life găzduiește, până pe data de 24 aprilie, o expoziție formată din 15 costume
tradiționale din Republica Moldova și România. Printre ele se numără și
tradiționala bluză cu altiță (broderie pe umăr), care este un
element important de identitate culturală pentru Republica Moldova și
România. Expoziția a fost dezvoltată de Ambasada Republicii Moldova în
Irlanda pentru a sărbători recenta includere a acestui tip de costum popular pe
Lista reprezentativă a UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității. Cămașa cu altiță cunoscută de toți
drept ia românească este piesa de bază a
costumului tradițional de sărbătoare. Altița este acea parte brodată manual de
pe umerii cămășilor pentru femei. În trecut, această cămașă transmitea
informații nu doar despre priceperea și talentul femeii care o cosea, ci și
despre starea materială și poziția socială a celei care o purta sau statutul
civil ori vârsta. Existau o cămașă de mireasă, o cămașă de soacră sau de doliu. Astăzi, ea
are valoare estetică, identitară și culturală, notează etnologii care au lucrat
la dosarul de candidatură pentru patromoniul UNESCO.