Jurnal românesc – 21.10.2021
România ar putea
avea o populaţie de doar 17,8 milioane de persoane în 2030, dacă se păstrează
trendul actual descrescător, ţara noastră urmând a coborâ de pe locul 6 în
Uniunea Europeană la acest moment, pe locul 7, fiind întrecută de Ţările de
Jos, a estimat, Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de
Statistică. Potrivit datelor prezentate, populaţia României la 1 ianuarie 2021
era de aproape 19,2 milioane de persoane, cu circa 1 milion mai puțin față de
în urmă cu 10 ani. Tudorel Andrei a arătat că, dacă până în 2011 prin
intermediul migraţiei externe se justifica aproape 80% din reducerea populaţiei
rezidente şi numai 20% pe baza sporului natural negativ, din 2012 şi până anul
trecut 60% din reducere are la bază sporul natural negativ şi doar 40%
migraţia. El a mai spus că în 2012 s-a înregistrat numărul cel mai mic de
naşteri, iar în 2020 au avut loc cele mai multe decese.
Eugen Coroianu, 21.10.2021, 12:00
România ar putea
avea o populaţie de doar 17,8 milioane de persoane în 2030, dacă se păstrează
trendul actual descrescător, ţara noastră urmând a coborâ de pe locul 6 în
Uniunea Europeană la acest moment, pe locul 7, fiind întrecută de Ţările de
Jos, a estimat, Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de
Statistică. Potrivit datelor prezentate, populaţia României la 1 ianuarie 2021
era de aproape 19,2 milioane de persoane, cu circa 1 milion mai puțin față de
în urmă cu 10 ani. Tudorel Andrei a arătat că, dacă până în 2011 prin
intermediul migraţiei externe se justifica aproape 80% din reducerea populaţiei
rezidente şi numai 20% pe baza sporului natural negativ, din 2012 şi până anul
trecut 60% din reducere are la bază sporul natural negativ şi doar 40%
migraţia. El a mai spus că în 2012 s-a înregistrat numărul cel mai mic de
naşteri, iar în 2020 au avut loc cele mai multe decese.
Trei din zece români au carduri de credit și 70% au cel puţin un card de debit,
rezultă dintr-un sondaj Finzoom realizat în rândul utilizatorilor de internet
din țara noastră. Majoritatea spun că au achiziţionat un creditcard pentru a
avea o rezervă de bani, iar când vine vorba de folosirea acestora, achiziţiile
cu plata în rate se află în topul preferinţelor. 24% dintre respondenţi spun că
nu dețin nici un fel card.
În Italia, introducerea certificatului verde pentru accesul la locurile de
muncă a influenţat şi activitatea lucrătorilor străini pe care joburile îi aduc
în peninsulă. Peste 1,2 milioane de români stabiliţi în Italia trebuie să
accepte măsura guvernului de la Roma. Nici infirmierele denumite badante sau
menajerele nu pot să mai lucreze de la 15 octombrie dacă nu deţin un greenpas,
multe românce având astfel de meserii. Potrivit corespondentei Radio România în
Italia, o parte dintre ele renunţă la locurile de muncă şi revin în ţară, iar
altele s-au vaccinat, respectând deciziile luate de autorităţi.
La Viena are loc cel de-al doilea eveniment din cadrul turneului internațional
Romanian Music Journey (19 – 27 oct.), susținut de soprana Rodica Vica,
violonista Clara Cernat și pianistul și compozitorul francez Thierry Huillet.
Este vorba despre concertul-conversație pe tema De ce europenii iubesc muzica
românească?, ce va prezenta legăturile speciale pe care mare parte dintre
compozitorii români le-au avut cu capitala muzicii: Viena. Evenimentul are loc
pe baza de invitație la Salonul de Muzică al Ambasadei României.
În Ungaria continuă seria de dezbateri online despre scriitorii, cultura și
limba română la Filiala Seghedin a Institutului Cultural Român Budapesta, în
cadrul proiectului Să ne reZOOMăm la cultură!. Discuțiile sunt susținute de
conf. dr. Mihaela Bucin, şefa Catedrei de Limba şi literatură română a
Facultăţîi Pedagogice Juhász Gyula, din cadrul Universității din Seghedin, pe
platforma Zoom și transmise pe pagină oficială de Facebook a Filialei
ICR. Dezbaterea de astăzi este despre Liviu Rebreanu.
La Galeria Institutului Cultural Român de la Lisabona poate fi vizitată în
perioada 21 octombrie – 22 noiembrie expoziția Anno Domini a pictorului
Lisandru Neamțu. Expoziția constă într-o selecție de 35 de lucrări recente, de
dimensiuni medii și mari, realizate în ulei sau acrilic pe pânză. Insolitul
tonic al lucrărilor lui Lisandru Neamțu evocă simbolistica marină și orizontul
amplu al navigatorilor de pretutindeni.
Eveniment rar la Institutul Cultural Român din Tel Aviv, unde a fost proiectată
versiunea românească a documentarului despre natură România
neîmblânzită, povestită de actorul Victor Rebengiuc. Este o coproducţie
britanico-română din anul 2018 care surprinde, prin imagini excepţionale,
minunile florei şi ale faunei din Carpaţi şi nu numai. Directoarea adjunctă a
Institutului Cultural Român, Cleopatra Lorinţiu, spune că este un film care ne
duce cu gândul la tot ce poate fi mai frumos, mai sublim în natura României,
dar şi la paginile lui Calistrat Hogaş, Alexandru Vlahuţă sau Mihail Sadoveanu.
Filmul a fost proiectat în sute de locuri, în zeci de ţări și a primit, la
Deauville, Trofeul de argint.
