Jurnal românesc – 22.01.2015
Volumul schimburilor comerciale dintre România şi Republica Moldova a crescut cu peste 19% în perioada ianuarie-noiembrie 2014, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. România îşi reconfirmă, astfel, poziţia de principal partener comercial al Republicii Moldova. Cea mai mare pondere în volumul mărfurilor exportate în Republica Moldova o au produsele minerale. Acestea sunt urmate de maşini, aparate şi echipamentele tehnice. Principalele categorii de mărfuri achiziţionate din Republica Moldova sunt maşini, aparate şi echipamente tehnice, metale comune şi articole metalice.
Roxana Vasile, 22.01.2015, 12:05
Volumul schimburilor comerciale dintre România şi Republica Moldova a crescut cu peste 19% în perioada ianuarie-noiembrie 2014, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. România îşi reconfirmă, astfel, poziţia de principal partener comercial al Republicii Moldova. Cea mai mare pondere în volumul mărfurilor exportate în Republica Moldova o au produsele minerale. Acestea sunt urmate de maşini, aparate şi echipamentele tehnice. Principalele categorii de mărfuri achiziţionate din Republica Moldova sunt maşini, aparate şi echipamente tehnice, metale comune şi articole metalice.
Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Paul Brummell, a declarat, miercuri, la Ploieşti, că România este prea puţin cunoscută pentru britanici, dar că ambele guverne fac demersuri pentru promovarea ţării şi a oportunităţilor pe care aceasta le poate oferi investitorilor. Potrivit diplomatului străin, ţara noastră are foarte multe plusuri pentru atragerea de investitori, între care capitalul uman, poziţia geografică şi gradul de creştere a PIB-ului. Pentru atragerea mai multor investiţii, ambasadorul Paul Brummell spune, totodată, că este nevoie de un climat legislativ mai clar şi de continuarea luptei împotriva corupţiei. În judeţul Prahova sunt 2.540 de firme cu capital străin sau societăţi mixte. Marea Britanie se situează pe locul al patrulea cu 125 de firme, după Italia, Germania şi Turcia.
România a reprezentat, în 2013, a doua sursă de imigranţi în Germania, cu peste 135 de mii de persoane, după Polonia, ţară de unde au provenit circa 197 de mii de persoane – potrivit unui raport privind imigraţia, prezentat, miercuri, de ministerul de interne german. Cea de-a treia sursă de imigranţi în Germania a fost Bulgaria. Tot miercuri, Oficiul federal german pentru statistică a publicat un studiu care arată că, în general, majoritatea imigranţilor în Germania par să vină din România şi Bulgaria, ţări care au aderat la UE în 2007, dar care au trebuit să aştepte până la 1 ianuarie 2014 pentru a beneficia de deschiderea deplină a pieţei forţei de muncă. În anul 2012, Germania a devenit cea mai atractivă ţară din Uniunea Europeană pentru imigranţi şi este în acelaşi timp principala destinaţie a solicitanţilor de azil în Europa, primind 180.000 de refugiaţi în ultimele 12 luni.
Peste 40 de municipii şi oraşe din România se luptă, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie, pentru a dovedi că au cel mai performant sistem de colectare separată a deşeurilor de ambalaje la nivel naţional. Câştigătorul va obţine titlul de Oraşul Reciclării şi marele premiu: un parc tematic de 12.000 de euro – spaţiu inedit de relaxare amenajat cu mobilier realizat din deşeuri reciclabile. Cei peste 5 milioane de locuitori din oraşele înscrise în competiţie pot separa deşeurile de hârtie, sticlă, plastic şi metal prin intermediul a peste 10.200 de containere colorate.
Singura biserică de gheaţă din România, cea de la peste 2.000 de metri altitudine din Masivul Făgăraş, în zona turistică Bâlea Lac, este gata. O astfel de construcţie este ridicată în fiecare iarnă pentru toţi credincioşii care îşi doresc să aibă un loc de rugăciune în vârful muntelui. Cei mai temerari îndrăgostiţi aleg Biserica de Gheaţă de la Bâlea Lac pentru a avea o nuntă de neuitat, iar părinţii pot alege acest loc unic în lume pentru a-şi boteza copiii. În vecinătatea bisericii se află câteva igluuri şi un hotel de gheaţă, singurul de acest fel de la noi din ţară.
