Jurnal Românesc – 22.01.2021

Președintele Comisiei senatoriale pentru comunitățile de români din
afara țării, Claudiu Târziu, a anunţat că printre prioritățile echipei sale
pentru următorii patru ani se numără reînființarea Ministerului pentru Românii
de Pretutindeni şi obținerea unui buget mai generos pentru Departamentul care
gestionează relația cu comunitățile românești. Acesta a apreciat că
reînființarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni este absolut necesară
în condiţiile în care în afara granițelor se află peste 10 milioane de români.
Senatorul a amintit şi de o hotărâre guvernamentală din 2004, care prevedea
înființarea unor filiale ale Institutului Cultural Român la Cernăuți, Moscova,
Belgrad sau Atena, dar care nu a fost dusă la îndeplinire din lipsă de fonduri
și voință politică. Claudiu Târziu a mai spus că îşi propune să se deplaseze în
toate comunitățile românești importante din punct de vedere numeric și
problematice din punct de vedere al respectării drepturilor românilor de acolo
şi că primele comunități vizate sunt cele de lângă România. Totodată, el a
explicat necesitatea înfiinţării unei agenții naționale pentru repatriere și
reintegrare a românilor plecați în străinătate. Trebuie să-i ajutăm pe
cei care vor să se întoarcă în țară pentru că vin cu abilități diferite față de
cele ale societății românești, a spus senatorul.

Sorin Iordan, 22.01.2021, 11:22

Președintele Comisiei senatoriale pentru comunitățile de români din
afara țării, Claudiu Târziu, a anunţat că printre prioritățile echipei sale
pentru următorii patru ani se numără reînființarea Ministerului pentru Românii
de Pretutindeni şi obținerea unui buget mai generos pentru Departamentul care
gestionează relația cu comunitățile românești. Acesta a apreciat că
reînființarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni este absolut necesară
în condiţiile în care în afara granițelor se află peste 10 milioane de români.
Senatorul a amintit şi de o hotărâre guvernamentală din 2004, care prevedea
înființarea unor filiale ale Institutului Cultural Român la Cernăuți, Moscova,
Belgrad sau Atena, dar care nu a fost dusă la îndeplinire din lipsă de fonduri
și voință politică. Claudiu Târziu a mai spus că îşi propune să se deplaseze în
toate comunitățile românești importante din punct de vedere numeric și
problematice din punct de vedere al respectării drepturilor românilor de acolo
şi că primele comunități vizate sunt cele de lângă România. Totodată, el a
explicat necesitatea înfiinţării unei agenții naționale pentru repatriere și
reintegrare a românilor plecați în străinătate. Trebuie să-i ajutăm pe
cei care vor să se întoarcă în țară pentru că vin cu abilități diferite față de
cele ale societății românești, a spus senatorul.

Europarlamentarul Eugen Tomac a solicitat Legislativului European
crearea de mecanisme prin care să fie condiţionată acordarea de finanţări
europene statelor partenere României care nu le garantează minorităților
naționale accesul la educație în limba maternă. Este inacceptabil ca
minorităţilor care vorbesc limbi oficiale ale Uniunii Europene şi care nu
reprezintă niciun fel de risc pentru Ucraina să le fie îngrădit dreptul la
educaţie doar sub pretextul că la Kiev s-a decis derusificarea sistemului de
învăţământ, a declarat Tomac în cadrul dezbeterii Raportului privind
situația Drepturilor Omului si a Democrației în lume. Deputatul european a
amintit de faptul că, de la 1 ianuarie, in Ucraina a intrat în vigoare legea
privind limba de stat, act normativ care încalcă dreptul minorităţilor de
avea acces la educaţie in limba maternă. În această țară avem o
comunitate de peste jumătate de milion de români și avem obligația să-i
apărăm, a punctat Eugen Tomac. El a explicat că, așa cum Parlamentul
European a cerut să fie condiționată alocarea fondurilor europene de
respectarea statului de drept, la fel trebuie procedat și cu finanțările
europene furnizate statelor care au acord de asociere cu UE sau statelor
candidate la aderare, prin care să le fie solicitată garantarea accesului
minorităților naționale la educație în propria limbă.

Curtea Constituţională de la Chişinău a declarat neconstituţională
Legea 234 cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii
Moldova, care conferea un statut special limbii ruse. Limbii ruse nu i se
conferă statut aparte pe teritoriul Republicii Moldova, a declarat preşedintele
Curţii Constituţionale, Domnica Manole. Aceasta a amintit de rezultatele
recensământului din 2014, când aproape 78% din populaţia Republicii Moldova a
declarat că vorbeşte limba română şi doar puţin peste 9% limba rusă. Legea
prevedea că angajaţii instituţiilor de stat erau obligaţi să discute, să ofere
informaţii şi să asigure traducerea documentelor în limba rusă, dacă cetăţenii
făceau solicitări în acest sens. Ambasadorul României la Chişinău, Daniel
Ioniță, a calificat decizia Curţii drept corectă și normală şi a apreciat că
această este o dovadă în plus că limba română trebuie să fie cunoscută de toți
cetățenii care locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova. Diplomatul a apreciat
că menținerea acestei legi ar fi însemnat o reîntoarcere în trecut.
Legea 234 fusese votată la mijlocul lunii decembrie de deputaţi ai Partidului
Socialist şi ai platformei Pentru Moldova, dar a fost contestată la
CCRM de un grup de trei parlamentari, între care un neafiliat şi doi ai
Platformei Demnitate şi Adevăr.

Institutul Cultural Român a fost distins de Academia Română cu
Meritul Academic, în semn de apreciere pentru contribuția deosebită
adusă la aniversarea Marii Uniri în străinătate, prin Programul Centenar al
ICR. Programul Centenar a inclus peste 600 de proiecte, printre care realizarea
unei statui a Reginei Maria în oraşul Ashford din Marea Britanie, sau editarea
și publicarea în limba engleză a mai multor lucrări despre istoria
Transilvaniei. În 2018, Institutul Cultural Român a organizat, în parteneriat
cu Academia Română, o serie de proiecte cultural-ştiinţifice destinate
creşterii vizibilităţii valorilor spirituale româneşti, cu deosebire în
contextul marcării Centenarului Primului Război Mondial și al Marii Uniri.
Printre acestea – un program de traduceri din literatura istoriografică
românească, cu scopul de a spori circulația internațională a informației
științifice românești și de a promova punctele de vedere românești în lume.