Jurnal românesc – 22.03.2022
Un proiect de lege care vine în sprijinul elevilor români din diaspora care se întorc în ţară a fost depus la Camera Deputaţilor. Proiectul, care completează şi modifică Legea educaţiei naţionale, prevede înfiinţarea unor grupe de acomodare, în cadrul cărora elevii să beneficieze de cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească, în paralel cu orele de curs obligatorii. Actul normativ face referire şi la pregătirea cadrelor didactice, a psihopedagogilor şi a comunităţilor şcolare pentru a răspunde nevoilor specifice ale elevilor reveniţi în ţară. De asemenea, obligă unităţile de învăţământ cu un număr mai mare de 5 elevi anterior şcolarizaţi în străinătate să elaboreze, o strategie pentru sprijinirea integrării acestora pe plan socio-educaţional şi psiho-emoţional, prin crearea unui pachet de acţiuni de asistenţă, consiliere, ateliere, tabere şi alte activităţi extracurriculare. Potrivit proiectului, înscrierea în grupele de acomodare se poate face pe tot parcursul anului şcolar. Aproximativ 5 milioane de români locuiesc în momentul acesta în diaspora şi mulţi dintre aceştia îşi doresc să se reîntoarcă. (…) Această propunere vine tocmai pentru a-i ajuta pe aceşti elevi care au fost şcolarizaţi în străinătate, care nu au avut deloc un sistem de învăţământ românesc în diaspora şi au cunoştinţe minime de limba română, a spus deputatul USR Simina Tulbure, unul dintre iniţiatori. Parlamentarul a precizat că, din cauza pandemiei, în ultima perioadă aproximativ 10.000 de elevi s-au întors anual în România.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 22.03.2022, 11:22
Un proiect de lege care vine în sprijinul elevilor români din diaspora care se întorc în ţară a fost depus la Camera Deputaţilor. Proiectul, care completează şi modifică Legea educaţiei naţionale, prevede înfiinţarea unor grupe de acomodare, în cadrul cărora elevii să beneficieze de cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească, în paralel cu orele de curs obligatorii. Actul normativ face referire şi la pregătirea cadrelor didactice, a psihopedagogilor şi a comunităţilor şcolare pentru a răspunde nevoilor specifice ale elevilor reveniţi în ţară. De asemenea, obligă unităţile de învăţământ cu un număr mai mare de 5 elevi anterior şcolarizaţi în străinătate să elaboreze, o strategie pentru sprijinirea integrării acestora pe plan socio-educaţional şi psiho-emoţional, prin crearea unui pachet de acţiuni de asistenţă, consiliere, ateliere, tabere şi alte activităţi extracurriculare. Potrivit proiectului, înscrierea în grupele de acomodare se poate face pe tot parcursul anului şcolar. Aproximativ 5 milioane de români locuiesc în momentul acesta în diaspora şi mulţi dintre aceştia îşi doresc să se reîntoarcă. (…) Această propunere vine tocmai pentru a-i ajuta pe aceşti elevi care au fost şcolarizaţi în străinătate, care nu au avut deloc un sistem de învăţământ românesc în diaspora şi au cunoştinţe minime de limba română, a spus deputatul USR Simina Tulbure, unul dintre iniţiatori. Parlamentarul a precizat că, din cauza pandemiei, în ultima perioadă aproximativ 10.000 de elevi s-au întors anual în România.
România a susținut și va susține fără rezerve parcursul european ireversibil al Republicii Moldova, a declarat ambasadorul ţării noastre la Chişinău, Daniel Ioniță. Aflat la final de mandat, acesta a efectuat o vizită de lucru în municipiul Comrat, din Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, unde s-a întâlnit cu bașcanul Irina Vlah şi cu primarul municipiului Serghei Anastasov. Diplomatul român a inspectat stadiul de realizare a noii aripi a clădirii Liceului teoretic Mihai Eminescu din Comrat, singurul liceu cu predare în limba română din oraş, şi a donat 25 de tablete unor copii proveniți din familii vulnerabile. Ambasadorul a dat asigurări că multiplele proiecte de susținere a Republicii Moldova în domenii precum economie, educație, sănătate şi cultură, vor continua câtă vreme Chişinăul își menține parcursul de dezvoltare europeană. Daniel Ioniță și-a început mandatul în stânga Prutului la 7 iulie 2016. El va fi înlocuit de fostul ambasador al României în Ucraina, Cristian-Leon Țurcanu.
Filmul Căutătorul de vânt, în regia lui Mihai Sofronea, cu Dan Bordeianu, Olimpia Melinte și Adrian Titieni în distribuţie, a fost recompensat cu premiul Federaţiei Internaţionale a Criticilor de Film la a 26-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Sofia. Este o onoare să primim Premiul Criticii Internaționale de Film, dar și o bucurie să vedem că reacția publicului bulgar a fost la fel de entuziastă ca cea din sălile în care am prezentat filmul în România, a declarat regizorul Mihai Sofronea. Mențiunea Specială a juriului secțiunii Competiția Balcanică a fost acordată producției Crai Nou, în regia Alinei Grigore. Coproducția România-Bulgaria Os de pește, regizată de Dragomir Sholev, a fost premiată la categoria New Bulgarian Features, iar Umil, în regia lui Svetoslav Draganov, a fost premiată în cadrul secțiunii Focus Bulgaria. Totodată, regizorii Alina Grigore, Radu Muntean, Mihai Sofronea și actorul Dan Bordeianu au fost prezenți la manifestare în calitate de invitați speciali, cu sprijinul Institutului Cultural Român, iar regizoarea și producătoarea Monica Lăzurean-Gorgan a făcut parte din juriul secțiunii de filme documentare.
Trupa Iosif Vulcan a Teatrului Regina Maria din Oradea participă cu piesa Tartuffe, de Moliere, la a 9-a ediție a Festivalului Internațional de Teatru al Țărilor Balcanice Balkan Breeze, care are loc în oraşul turcesc Bursa. Spectacolul va fi prezentat, pe 23 şi 24 martie, la Teatrul Regional Ahmet Vefik Pașa. Teatrul Regina Maria din Oradea cuprinde, în prezent, trei trupe, Trupa Iosif Vulcan, Trupa Arcadia și Ansamblul Artistic Profesionist Crișana. A obţinut două nominalizări la Gala Premiilor UNITER în 2006 şi a participat la numeroase festivaluri de teatru atât din ţară cât şi din Coreea de Sud, Italia, Croaţia, Turcia, Slovacia, Ungaria, Ucraina şi Republica Moldova. Festivalul Balkan Breeze reuneşte, anul acesta, 10 trupe de teatru din întreaga regiune balcanică. Prezenţa românească este sprijinită de Institutul Cultural Român Dimitrie Cantemir de la Istanbul.
