Jurnal românesc – 22.09.2014
Cetăţenii moldoveni călătoresc în Israel fără vize, începând din 22 septembrie, în urma unei decizii luate, duminică, de executivul de la Tel Aviv, informează un comunicat al guvernului de la Chişinău. „Consider că această decizie va aprofunda, întâi de toate, contactele interumane, dar şi relaţiile bilaterale”, scrie priemierul moldovean, Iurie Leancă într-o postare pe un site de socializare. Republica Moldova şi Israel au semnat, până în prezent, 24 de acorduri bilaterale, inclusiv Acordul privind angajarea a 1.000 de moldoveni, iar alte opt sunt în fază de negociere. Ministrul de externe israelian, Avigdor Liberman, născut la Chişinău, a efectuat o vizită oficială în Republica Moldova, în urmă cu trei ani.
Valentin Țigău, 22.09.2014, 13:28
Cetăţenii moldoveni călătoresc în Israel fără vize, începând din 22 septembrie, în urma unei decizii luate, duminică, de executivul de la Tel Aviv, informează un comunicat al guvernului de la Chişinău. „Consider că această decizie va aprofunda, întâi de toate, contactele interumane, dar şi relaţiile bilaterale”, scrie priemierul moldovean, Iurie Leancă într-o postare pe un site de socializare. Republica Moldova şi Israel au semnat, până în prezent, 24 de acorduri bilaterale, inclusiv Acordul privind angajarea a 1.000 de moldoveni, iar alte opt sunt în fază de negociere. Ministrul de externe israelian, Avigdor Liberman, născut la Chişinău, a efectuat o vizită oficială în Republica Moldova, în urmă cu trei ani.
Majoritatea românilor sunt îngrijoraţi şi foarte îngrijoraţi de conflictul din Ucraina, respectiv de atacurile din Irak şi Siria ale Statului Islamic, relevă un barometru INSCOP. Potrivit Agerperes, cercetarea sociologică a fost făcută în contextul în care, anul acesta, se împlinesc 75 de ani de la semnarea pactului Ribbentrop-Molotov, prin care Germania şi Uniunea Sovietică au împărţit teritorii aparţinând României şi altor state din Europa de Est. INSCOP Research a testat în ce măsură românii consideră că mai este posibilă, astăzi, împărţirea controlului asupra României, între ţări mai puternice iar rezultatele sondajului arată că 34,4% dintre români consideră că un asemenea scenariu este încă posibil, în timp ce 44,7% cred că nu. În legătură cu situaţia din regiune, barometrul arată că 67,3% dintre români se declară îngrijoraţi şi foarte îngrijoraţi de conflictul din Ucraina. 30,1% sunt puţin sau deloc îngrijoraţi, în timp ce doar 0,9% nu au auzit despre situaţia din ţara vecină.
Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a spus, duminică, cu prilejul marcării a 20 de ani de la înfiinţarea Episcopiei Covasnei şi Harghitei, că „identitatea românească” din cele doua judeţe, Covasna şi Harghita, cu populaţie majoritară de etnie maghiară, trebuie sprijinită „mai bine şi cu mai multă forţă şi înţelepciune”, întrucât românii de aici au drepturi şi trebuie respectaţi, fiind cetăţenii „ţării Mamă – România”, care „trebuie să rămână, în continuare, unitară, stabilă, cu pace şi înţelegere”.
Ziua Europeană a Limbilor este organizată, anul acesta, pentru prima oară, la Stockholm, în Suedia, de către Institutul Cultural Român. Evenimentul face parte din programul retelei reţelei EUNIC (European Union National Institutes for Culture). Institutul Cultural Român va oferi cursuri de limba română pentru începători susţinute de Birgit Lundin şi Monica Cristea. Cele două invitate sunt cadre didactice care predau în prezent limba suedeză pentru străini. Consiliul Europei a desemnat, în 2001, Anul Limbilor Europene, ziua de 26 septembrie ca Zi Europeană a Limbilor, pentru a marca importanţa comunicării şi a învăţării limbilor străine. La Stockholm, Ziua Europeană a Limbilor va fi marcată la 30 septembrie prin deschiderea unei cafenele a limbilor străine, în cadrul căreia vor fi ţinute mini-lecţii de română, cehă, daneză, esperanto, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, japoneză, italiană, lituaniană, maghiară, norvegiană, romani, slovacă şi spaniolă.
