Jurnal românesc – 23.02.2017

Academia Română propune ca
absolvenţii de facultate care au beneficiat de subvenţia de la buget să fie
obligaţi să muncească în ţară, după terminarea studiilor, un interval de timp
egal cu durata studiilor subvenţionate sau să deconteze cheltuielile
înregistrate de stat cu pregătirea lor profesională. Academia atrage atenţia ca
exodul tinerilor cu studii superioare a atins cote alarmante. Propunerea apare
în Strategia de Dezvoltare a României pe următorii 20 de ani, un document în
care Academia Română face o diagnoză a situaţiei României în fiecare domeniu
strategic.Academicienii mai propun trasee
posibile şi borne pentru a apropia România de statele europene dezvoltate.
Astfel, programul de acţiune are în vedere: pe termen scurt – stoparea
fenomenelor negative din economie şi societate; pe termen mediu – situarea
României pe o poziţie medie din punct de vedere al nivelului de trai al ţărilor
din zona Vişegrad. Pe termen lung se are în vedere situarea României pe o
poziţie medie a ţărilor dezvoltate din UE corespunzătoare din punct de vedere
al resurselor de care dispune pe plan uman, al resurselor naturale, economic,
geo-politic in cadrul Uniunii.

Leyla Cheamil, 23.02.2017, 12:00

Academia Română propune ca
absolvenţii de facultate care au beneficiat de subvenţia de la buget să fie
obligaţi să muncească în ţară, după terminarea studiilor, un interval de timp
egal cu durata studiilor subvenţionate sau să deconteze cheltuielile
înregistrate de stat cu pregătirea lor profesională. Academia atrage atenţia ca
exodul tinerilor cu studii superioare a atins cote alarmante. Propunerea apare
în Strategia de Dezvoltare a României pe următorii 20 de ani, un document în
care Academia Română face o diagnoză a situaţiei României în fiecare domeniu
strategic.Academicienii mai propun trasee
posibile şi borne pentru a apropia România de statele europene dezvoltate.
Astfel, programul de acţiune are în vedere: pe termen scurt – stoparea
fenomenelor negative din economie şi societate; pe termen mediu – situarea
României pe o poziţie medie din punct de vedere al nivelului de trai al ţărilor
din zona Vişegrad. Pe termen lung se are în vedere situarea României pe o
poziţie medie a ţărilor dezvoltate din UE corespunzătoare din punct de vedere
al resurselor de care dispune pe plan uman, al resurselor naturale, economic,
geo-politic in cadrul Uniunii.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a anunţat că,
începând cu 21 februarie, a început procesul de autorizare şi plată efectivă a
Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii în sectorul vegetal pentru culturile
amplasate în teren arabil. Până în prezent au fost autorizaţi la plată peste
253 de mii de fermieri, cu suma de peste
25 de milioane de euro, potrivit comunicatului Ministerului Agriculturii
şi Dezvoltării Rurale. Beneficiarii acestor ajutoare sunt fermieri persoane
fizice şi/sau persoane juridice; universităţi, institutele de cercetare,
staţiunile didactice; fermele, staţiunile şi fermele de cercetare şi producţie
agricolă, staţiuni de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, care au
cultivat în 2016 culturi în teren arabil.

România înregistrează cel mai scăzut număr de
angajaţi în domeniile culturale din statele Uniunii Europene, cu o cotă de
1,2%. La polul opus se situează Luxembourg, care a raportat o cotă de 4,4%,
potrivit unui raport Eurostat publicat miercuri. În 2015, aproape 6,5 milioane de oameni erau angajaţi în sectorul
cultural în Uniunea Europeană. Sectorul reprezenta aproape 3% din numărul total
de angajaţi. Aproape două milioane din cei angajaţi erau artişti şi scriitori.

Numărul de salariaţi cu studii generale a
crescut în România cu 8,5% în 2016, la peste 750.000 contracte de muncă, al celor
cu studii medii şi postliceale cu 12%, ajungând la peste 510.000 contracte de
muncă. In schimb, numărul angaţilor cu studii superioare a scăzut cu 11,5%,
coborând la circa 950.de mii de salariaţi. Acestea sunt datele unui studiu cu
privire la dinamica forţei de muncă, realizat de Patronatul Investitorilor
Autohtoni. Potrivit
patronatului, aceste evoluţii au generat, practic, o reducere a diferenţei
între ponderea salariaţilor cu studii superioare şi cea a salariaţilor cu
studii medii. Patronatul spune că aceste date indică o
îngrijorătoare tendinţă de egalizare la nivelul celor două
categorii de salariaţi.