Jurnal Românesc – 23.02.2021
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretele de rechemare în ţară a 23 de ambasadori români. Între aceştia se regăsesc nume sonore, precum ambasadorul României la Washington, George Maior, şi cel la Berlin, Emil Hurezeanu. Alături de cei doi pe lista rechemărilor de la post se mai află şefii reprezentanţelor diplomatice în Austria, Elveţia, Polonia, Slovacia, Vatican, Norvegia, Irlanda, Cuba, Brazilia, Coreea şi Japonia. Administraţia Prezidenţială a transmis că motivul rechemărilor este faptul că mandatele ambasadorilor se apropie de sfârşit.
Sorin Iordan, 23.02.2021, 11:54
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretele de rechemare în ţară a 23 de ambasadori români. Între aceştia se regăsesc nume sonore, precum ambasadorul României la Washington, George Maior, şi cel la Berlin, Emil Hurezeanu. Alături de cei doi pe lista rechemărilor de la post se mai află şefii reprezentanţelor diplomatice în Austria, Elveţia, Polonia, Slovacia, Vatican, Norvegia, Irlanda, Cuba, Brazilia, Coreea şi Japonia. Administraţia Prezidenţială a transmis că motivul rechemărilor este faptul că mandatele ambasadorilor se apropie de sfârşit.
Noua şefă a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Oana Ursache, a discutat cu reprezentanţii Colegiului Medicilor din Municipiul București despre fenomenul migrației medicilor români în afara ţării. În cadrul întrevederii a fost subliniată nevoia multiplicării proiectelor bilaterale existente între România și statele care găzduiesc un număr mare de medici români, precum şi necesitatea colaborării în implementarea unor măsuri menite să-i încurajeze pe aceştia să revină în ţară. Totodată, a fost pus accentul pe modalităţile de reinserție profesională în România a medicilor care se repatriază prin stimularea şi crearea de reţele socio-profesionale. Potrivit datelor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, aferente anului 2018, cei mai mulţi medici străini care lucrează în Franţa şi Germania provin din România, peste 8.700. O altă comunitate importantă de medici români este cea din Marea Britanie, care numără peste 4.000, iar conform Colegiului Medicilor în Belgia, Spania, Italia și Austria lucrează aproximativ câte 1.000 de doctori din România.
Accademia di Romania la Roma, cu sprijinul Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, difuzează on-line două materiale video despre tradițiile și obiceiurile româneşti legate de Dragobete şi Mărţişor. Pe 24 februarie, de la ora 16.00 (ora României), pe pagina de Facebook a Academiei va fi prezentat un film dedicat sărbătorii iubirii la români, iar pe 1 martie, de la aceeaşi oră, va fi prezentat un film despre celebrarea „Mărțișorului” şi despre obiceiurile practicate cu ocazia sosirii primăverii în diferite țări care au în comun această sărbătoare. Managerul Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, conferenţiar doctor Paula Popoiu, spune că în ziua de Dragobete, „în satele românești se practicau multe credințe legate nu numai de dragoste și fertilitate, dar și de vindecare și renaștere prin puterea naturii și a plantelor. Astfel, se spunea că cine participa la această sărbătoare avea să fie ferit de bolile anului, și mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelșugat”. În ceea ce priveşte Mărțișorul, originea acestuia a fost identificată în vremea traco-geților. Tradiția spune că persoana care poartă un mărțișor este ferită de rele și are parte de un an bun. Mărțișorul sugerează renaștere, puritate și dragoste, iar din 2017, practicile culturale asociate zilei de 1 Martie, care au loc în România, Republica Moldova, Bulgaria şi Macedonia de Nord, sunt incluse în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO.
Proiectul „Salvarea materialului de arhivă dialectologică și etnografică păstrat în Chişinău, Republica Moldova” a fost finalizat, transmite Agenţia BucPress. Mii de materiale culese în special între Prut şi Nistru, dar și în alte teritorii locuite de români în fosta Uniune Sovietică, aflate în prezent în gestiunea Institutului de Filologie Română „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Chişinău, au fost conservate în format digital în perioada septembrie 2019 – februarie 2021. Demersul a constat în digitalizarea a circa 1.200 de caiete de însemnări manuscrise şi a peste 600 de benzi de magnetofon ce conțin înregistrări ale unor particularități lingvistice regionale, precum și ale unor creaţii folclorice, obiceiuri etnografice și ocupații tradiționale, culese în perioada sovietică pe teritoriul de astăzi al Republicii Moldova, al Ucrainei şi chiar în Caucaz şi Asia Centrală. Proiectul a beneficiat de finanţare nerambursabilă din partea British Library în cadrul Endangered Archives Programme, care are drept scop conservarea materialului de arhivă din întreaga lume, ce prezintă risc de deteriorare. Rezultatele acestei acțiuni vor fi prezentate de membrii echipei proiectului și vor fi discutate alături de invitații acestora în cadrul unei conferinţe care va avea loc pe 25 februarie de la ora 11.00, pe platforma Zoom.
