Jurnal românesc – 23.06.2015
România pierde în fiecare secundă 2.250 de lei din cauza evaziunii fiscale, pe minut pierderile se cifrează la 135.000 de lei, iar pe an la aproximativ 16 miliarde de euro – a afirmat, luni, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban. Cu prilejul lansării în dezbatere publică a aşa-numitului Pact pentru fiscalitate, el a mai spus că, în total, sunt circa 23 de miliarde de euro care se pierd în fiecare an din cauza unui sistem de colectare ineficient. Un demers al comunităţii academice şi al mediului de afaceri, Pactul pentru fiscalitate este o invitaţie la consens pentru dezvoltarea ţării, adresată mediului public şi celui privat, în condiţiile în care aproape jumătate dintre companiile româneşti reclamă ambiguitatea şi instabilitatea legislaţiei fiscale, iar 80% acuză reglementările fiscale împovărătoare.
Bogdan Matei, 23.06.2015, 12:38
România pierde în fiecare secundă 2.250 de lei din cauza evaziunii fiscale, pe minut pierderile se cifrează la 135.000 de lei, iar pe an la aproximativ 16 miliarde de euro – a afirmat, luni, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban. Cu prilejul lansării în dezbatere publică a aşa-numitului Pact pentru fiscalitate, el a mai spus că, în total, sunt circa 23 de miliarde de euro care se pierd în fiecare an din cauza unui sistem de colectare ineficient. Un demers al comunităţii academice şi al mediului de afaceri, Pactul pentru fiscalitate este o invitaţie la consens pentru dezvoltarea ţării, adresată mediului public şi celui privat, în condiţiile în care aproape jumătate dintre companiile româneşti reclamă ambiguitatea şi instabilitatea legislaţiei fiscale, iar 80% acuză reglementările fiscale împovărătoare.
Peste 160 de mii de persoane au fost angajate, în primele cinci luni ale anului, prin programele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Instituţie aflată sub autoritatea ministerului Muncii, Agenţia susţine, într-un comunicat, că, din persoanele încadrate în acest interval, aproape 30 de mii sunt tineri cu vârsta sub 25 ani, iar circa 40 de mii se încadrează în grupa 25-35 ani. După mediul de rezidenţă, circa 90 de mii provin din mediul urban. Judeţul Timiş continuă să ocupe primul loc în ceea ce priveşte ocuparea, urmat de Suceava, Bucureşti, Neamţ şi Hunedoara.
Diplomaţia română a fost notificată, luni, de către ministerul de Externe de la Chişinău cu privire la modificarea şi completarea listei documentelor de călătorie acceptate pentru intrarea în Republica Moldova. Potrivit acestora, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, inclusiv cetăţenii români, pot intra pe teritoriul Republicii Moldova în baza cărţilor de identitate aflate în prezent în circulaţie şi nu mai au nevoie de paşapoarte. Ministrul Bogdan Aurescu a exprimat aprecierea părţii române pentru această decizie care, în opinia sa, reconfirmă soliditatea Parteneriatului Strategic bilateral şi orientarea pro-europeană a Republicii Moldova.
Identificarea modalităţilor cele mai eficiente de a veni în întâmpinarea dorinţei legitime a românilor din Serbia de răsărit pentru a asigura generaţiilor noi accesul la limba, cultura şi civilizaţia română a dominat discuţiile de luni dintre ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, şi ambasadorul sârb la Bucureşti, Branko Brankovic. Oficialul român a evocat experienţa României ca model în respectarea drepturilor minorităţilor şi a adăugat că aceasta stă la dispoziţia Serbiei, în cadrul parcursului său european. Ministrul delegat a prezentat proiectele destinate comunităţilor româneşti din Timoc şi din Voivodina şi a solicitat sprijinul autorităţilor sârbe pentru susţinerea acestora. România urmăreşte cu atenţie evoluţia programului de introducere a studierii limbii române în şcolile din Serbia de răsărit, precum şi păstrarea şi îmbunătăţirea sistemului de învăţământ în limba română din Voivodina – a mai spus el.
