Jurnal românesc – 23.07.2021
Comitetul Naţional pentru
Situaţii de Urgenţă a actualizat lista ţărilor şi regiunilor cu risc
epidemiologic ridicat. Astfel, în zona roşie se află 35 de state, între care
Marea Britanie, Cipru, Olanda, Spania şi Portugalia, iar în cea galbenă,
21, printre care Grecia, Danemarca,
Rusia, Monaco sau Maldive. Persoanele care sosesc în România din zona roşie
intră în carantină dacă nu sunt vaccinate, iar cele care vin din zona galbenă
pot evita carantina dacă sunt inoculate sau prezintă un test PCR, nu mai vechi
de 72 de ore. Durata carantinei este de două săptămâni, însă în a 8-a zi se
poate face un test, iar dacă acesta este negativ măsura restrictivă este
ridicată în ziua a 10-a. Scutiți de carantină copiii sub 3 ani, cei cu vârste
între 3 și 16 ani, dacă au un test COVID negativ, şi oamenii care petrec mai
puțin de 3 zile pe teritoriul României. Lista actualizată adoptată de CNSU
intră în vigoare începând din 25 iulie.
Sorin Iordan, 23.07.2021, 10:51
Comitetul Naţional pentru
Situaţii de Urgenţă a actualizat lista ţărilor şi regiunilor cu risc
epidemiologic ridicat. Astfel, în zona roşie se află 35 de state, între care
Marea Britanie, Cipru, Olanda, Spania şi Portugalia, iar în cea galbenă,
21, printre care Grecia, Danemarca,
Rusia, Monaco sau Maldive. Persoanele care sosesc în România din zona roşie
intră în carantină dacă nu sunt vaccinate, iar cele care vin din zona galbenă
pot evita carantina dacă sunt inoculate sau prezintă un test PCR, nu mai vechi
de 72 de ore. Durata carantinei este de două săptămâni, însă în a 8-a zi se
poate face un test, iar dacă acesta este negativ măsura restrictivă este
ridicată în ziua a 10-a. Scutiți de carantină copiii sub 3 ani, cei cu vârste
între 3 și 16 ani, dacă au un test COVID negativ, şi oamenii care petrec mai
puțin de 3 zile pe teritoriul României. Lista actualizată adoptată de CNSU
intră în vigoare începând din 25 iulie.
Sfântul Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române a aprobat înfiinţarea a două noi parohii pentru comunităţile
româneşti din Ljubljana, în Slovenia, şi din Dubai, în Emiratele Arabe Unite,
care vor funcţiona sub directa autoritate a Patriarhiei Române. Decizia forului
a venit în ziua în care Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a fost
decorat de preşedintele Klaus Iohannis cu Ordinul Naţional Steaua
României în grad de Colan. Distincţia i-a fost acordată în semn de înaltă
apreciere pentru contribuţia la călăuzirea activităţii pastorale, misionare,
culturale, sociale şi filantropice a Bisericii Ortodoxe Române, în ţară şi în
diaspora şi pentru sporirea binelui comun prin cultivarea dialogului
interconfesional şi interreligios.
În zilele noastre, una dintre provocările cele mai complexe, căreia
îi răspundeţi cu succes, este păstrarea identităţii spirituale şi a coeziunii
în comunităţile româneşti din diaspora. Biserica Ortodoxă Română şi-a dezvoltat
căi mediatice moderne, care duc mesajul pastoral, misionar şi umanitar al
credinţei până în cele mai îndepărtate comunităţi româneşti, a declarat
Klaus Iohannis. La rândul său, patriarhul Daniel a afirmat că România are cea
mai mare diaspora din istoria sa. Avem cea mai mare diasporă română din
istoria poporului român, care este o şansă, dar şi o provocare şi de aceea am
făcut eforturi împreună cu autorităţile de stat ca să ţinem în comuniune
românească pe aceşti fii şi fiice ale patriei noastre care din varii motive
lucrează sau studiază în afara hotarelor ţării, a spus acesta. Ordinul
Naţional Steaua României în grad de Colan este cea mai importantă
distincţie civlă acordată de statul român.
Vizita delegației
Departamentului pentru Românii de Pretutindeni în Macedonia de Nord a continuat
la Skopje cu o întâlnire cu membri marcanți ai comunității aromâne, cu asociații
și artiști, care a avut loc la Ambasada României. Secretarul de stat Oana
Ursache a mers apoi la Universitatea din Skopje, unde s-a întâlnit cu studenți
și profesori, cu care a vorbit despre dialectele sud dunărene, despre mozaicul
pluricultural european, despre filologi și politicieni. Delegaţia s-a deplasat
apoi în oraşul Bitola, unde Oana Ursache a vizitat Biserica Ortodoxă
Sfântul Constatin și Elena, fostul Liceu Românesc, acum școală
albaneză, şi mormântul lui Apostol
Mărgărit, inspector al școlilor românești din Balcani, aflat în cimitirul
aromân din Bitola. Nu avem pretenția că se pot rezolva peste noapte
problemele acestor comunități, a declarat şefa DRP. Ea a amintit că, în
2022, va fi organizat un festival pan-balcanic al românității, creat în baza
legii care stabileşte data de 10 mai drept Ziua Românităţii Balcanice. Vizita
de lucru în comunitățile istorice continuă până pe 28 iulie.
Poetul Valeriu Stancu şi
poeta franco-română Linda Maria Baros, recent laureată a premiului francofoniei
la festivalul poeziei din Montréal, reprezintă România la festivalul de poezie
Voix Vives de Méditerranée, în oraşul port Sète din sudul Franţei.
Manifestarea sărbătoreşte poezia mediteraneană contemporană şi anual primeşte
numeroşi poeţi şi artişti veniţi din Mediterana latină, din jurul Africii, a
Balcanilor, din America de Sud, America Centrală şi Vestul Africii.
Organizatorii transmit că festivalul reprezintă o invitaţie unică de a
descoperi o creaţie poetică izvorâtă dintr-o cultură comună întregului
Occident, aceea a Mediteranei, în care publicul îşi poate recunoaşte atât
propriile rădăcini, cât şi pe cele ale vecinilor. Evenimentul propune peste 680
de lecturi şi spectacole poetice şi muzicale care au loc între 23 și 31 iulie.
