Jurnal românesc – 24.01.2014
MAE de la Bucuresti recomandă cetăţenilor români care se deplasează în Ucraina să evite prezenţa în zonele în care se desfăşoară manifestaţii şi să nu participe la aceste acţiuni. Mii de ucraineni au ieşit pe străzile Kievului pentru a protesta faţă de decizia puterii de a renunţa la apropierea de UE şi de a relansa relaţiile cu Rusia. Confruntările din ultimele zile dintre manifestanţi şi poliţie s-au soldat cu morti in randul protestatarilor. Şefa Diplomaţiei europene, Catherine Ashton, va merge la Kiev săptămâna viitoare pentru discuţii cu preşedintele Viktor Ianukovici si cu lideri ai opozitiei.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 24.01.2014, 11:05
MAE de la Bucuresti recomandă cetăţenilor români care se deplasează în Ucraina să evite prezenţa în zonele în care se desfăşoară manifestaţii şi să nu participe la aceste acţiuni. Mii de ucraineni au ieşit pe străzile Kievului pentru a protesta faţă de decizia puterii de a renunţa la apropierea de UE şi de a relansa relaţiile cu Rusia. Confruntările din ultimele zile dintre manifestanţi şi poliţie s-au soldat cu morti in randul protestatarilor. Şefa Diplomaţiei europene, Catherine Ashton, va merge la Kiev săptămâna viitoare pentru discuţii cu preşedintele Viktor Ianukovici si cu lideri ai opozitiei.
Guvernul de la Bucureşti nu preconizează noi majorări de taxe, a declarat ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea. El a mai spus că, în perioada următoare, executivul va adopta un pachet de măsuri de stimulare a cererii interne, prin care doreşte să sprijine mediul privat, afectat de criza economică, şi să creeze locuri de muncă. România va înregistra în acest an o creştere economică de 2,4%, anticipează experţii BERD, în principal datorită exporturilor şi cererii interne, principalele riscuri fiind în zona creditării, din cauza creditelor neperformante şi reducerii finanţării transfrontraliere de către băncile străine. Potrivit ultimului raport al BERD, perspectivele de creştere economică ale României sunt limitate de situaţia dificilă din zona euro.
Preşedintele Traian Băsescu i-a decorat, joi, la Bucureşti, pe membrii Parlamentului Rep. Moldova care au pregătit documentaţia în baza căreia Curtea Constituţională de la Chişinău a recunoscut limba română ca limbă oficială a statului. În cadrul ceremoniei, şeful statului s-a referit şi la susţinerea de către România a parcursului european al Chişinăului şi şi-a exprimat speranţa că până în august să fie semnate acordurile de asociere şi de liber schimb cu UE. El a mai spus că România insistă ca redactarea acestor documente, parafate în noiembrie 2013 la Vilnius, să fie făcută în limba română.
Aproximativ 60.000 de cetăţeni străini sunt înregistraţi oficial în România, potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări. O treime din totalul lor sunt în Bucureşti, insa un număr important se înregistrează şi în centrele universitare, unde vin mulţi studenţi din străinătate. Imigranţii provin din peste 55 de state, iar majoritatea sunt din Rep. Moldova, Turcia, Siria, China şi India. În ceea ce priveşte nivelul lor de pregătire, Inspectoratul General pentru Imigrări precizează că sunt oameni de toate felurile, de la analfabeţi până la cei cu studii post-universitare. Cei mai mulţi ar dori să lucreze în comerţ, însă doar 10% dintre ei au reuşit să intre pe piaţa muncii din România.
Până în luna mai, ICR din Bruxelles organizează cursuri de limba română pentru începători şi nivel intermediar. Acestea se desfăşoară la sediul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă UE şi urmăresc dezvoltarea ansamblului competenţelor lingvistice: înţelegerea (după auz şi a textului scris), comunicarea verbală (conversaţie şi exprimare orală) şi exprimarea în scris. Suportul de curs cuprinde un manual de studiu, texte cu teme legate de cultura şi civilizaţia românească, articole din presă, precum şi materiale audio-video. Publicul ţintă reprezintă funcţionarii instituţiilor europene, persoane din mediul de afaceri belgian cu investiţii în România, dar şi cetăţeni belgieni care doresc să înveţe limba română în interes personal.
