Jurnal românesc – 25.02.2019
Peste 1.450.000 de cetăţeni din Republica Moldova, reprezentând 49,22% din totalul celor cu drept de vot, au participat la alegerile legislative organizate duminică. Potrivit Comisiei Electorale Centrale de la Chişinău, Partidul Socialiştilor, al preşedintelui Igor Dodon, a obţinut cele mai multe voturi, pe locul doi s-a plasat blocul ACUM, pro-european, urmat de Partidul Democrat, al omului de afaceri Vlad Plahotniuc, şi de partidul ŞOR, condus de primarul oraşului Orhei, Ilan Şor.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 25.02.2019, 12:15
Peste 1.450.000 de cetăţeni din Republica Moldova, reprezentând 49,22% din totalul celor cu drept de vot, au participat la alegerile legislative organizate duminică. Potrivit Comisiei Electorale Centrale de la Chişinău, Partidul Socialiştilor, al preşedintelui Igor Dodon, a obţinut cele mai multe voturi, pe locul doi s-a plasat blocul ACUM, pro-european, urmat de Partidul Democrat, al omului de afaceri Vlad Plahotniuc, şi de partidul ŞOR, condus de primarul oraşului Orhei, Ilan Şor.
Actualele partide parlamentare PCRM, al comuniştilor, și Partidul Liberal s-au situat sub pragul electoral. Radio Chişinău transmite că, în urma cumulării voturilor pe liste cu cele uninominale, Partidul Socialiștilor va avea cei mai mulți deputați, 34, urmat de Partidul Democrat cu 31 şi blocul ACUM, cu 26. Partidul „Șor” ar obține 7 fotolii în Parlament iar 3 ar urma să fie ocupate de independenți. Alegerile din Republica Moldova au fost denunţate de opoziţia pro-europeană drept cele mai nedemocratice din istoria ţării, iar liderii blocului ACUM, Maia Sandu şi Andrei Năstase, au declarat că nu exclud proteste stradale.
Premierul Viorica Dăncilă s-a întâlnit, în weekend, la Madrid, cu omologii din Spania, Portugalia şi Malta, Pedro Sanchez, Antonio Costa şi Joseph Muscat, în marja reuniunii Partidului Socialiştilor Europeni. Viorica Dăncilă i-a mulţumit lui Pedro Sanchez pentru sprijinul exemplar pe care autorităţile spaniole îl acordă comunităţii româneşti din Spania în procesul de integrare şi a salutat strânsa cooperare bilaterală în domeniile afaceri interne şi muncă. La întâlnirea cu premierul portughez s-a discutat despre relaţia bilaterală bazată pe legături istorice, culturale şi lingvistice, întărite prin prezenţa unei importante comunităţi româneşti în Portugalia.
Premierul român i-a mulţumit lui Antonio Costa pentru atitudinea constructivă a autorităţilor şi a societăţii portugheze faţă de comunitatea românească şi a subliniat ataşamentul României faţă de limba şi cultura portugheză. Palatul Victoria transmite că un subiect aparte al discuţiei dintre premierul român şi cel maltez a vizat comunitatea românească din Malta, integrată cu succes în societatea malteză. Prim-ministrul Joseph Muscat a evidenţiat relaţia „de suflet” între Malta şi România, şi a subliniat faptul că o familie din două din ţara sa are cel puţin un membru de origine română.
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a organizat în weekend, la Craiova, o dezbatere la nivel de experţi europeni cu privire la problematica diasporei din Uniunea Europeană, cu accent pe modalităţile de reinserţie socio-profesională în ţările de origine şi pe combaterea traficului de persoane şi a fenomenului sclaviei moderne. „România are aproape 10 milioane de cetăţeni în afara graniţelor sale, dacă punem la socoteală atât comunităţile istorice cât şi migraţia economică”, a spus subsecretarul de stat în MRP Victor Ionescu.
„Nu este un secret că fiecare român care pleacă este o pierdere pentru România, iar acelaşi lucru este valabil şi în alte ţări din UE în relaţia cu proprii cetăţeni”, a precizat oficialul român. Acesta spune că principala strategie a MRP este să-i sprijine pe românii de peste graniţe în demersurile lor de a păstra şi promova identitatea culturală, spirituală şi lingvistică. „Facem acest lucru finanţând proiecte ale asociaţiilor sau parohiilor româneşti sau proiecte proprii”, a mai spus secretarul de stat. El şi-a exprimat speranţa că reuniunea de la Craiova va pune diaspora pe agenda europeană şi va oferi posibilitatea unei “cooperări la nivelul Uniunii Europene pentru politici adresate diasporei”.
