Jurnal românesc – 25.03.2014
Românii alocă, în medie, 1.000 de lei pentru cumpărarea unui smartphone fără abonament şi îşi schimbă terminalul mobil o dată la doi ani, arată o cercetare realizată un magazin online din România specializat pe comercializarea de produse IT&C, electronice şi electrocasnice. Conform sursei citate, românii apreciază foarte mult tehnologia şi caută întotdeauna cele mai noi gadgeturi pentru a avea acces la diverse aplicaţii şi reţele de socializare, precum Facebook, Twitter, Instagram sau WhatsApp. Din datele unui alt studiu de specialitate, întocmit la solicitarea Google, reiese că gradul de penetrare al dispozitivelor smartphone în România era, la finele anului 2013, de 28% din populaţie. Totodată, 90% dintre cei care au internet mobil îl accesează zilnic, cifra fiind comparabilă cu cea înregistrată în Slovacia şi mai mare decât cea din Polonia (80%), Cehia (84%) şi Ungaria (81%).
Corina Cristea, 25.03.2014, 12:15
Românii alocă, în medie, 1.000 de lei pentru cumpărarea unui smartphone fără abonament şi îşi schimbă terminalul mobil o dată la doi ani, arată o cercetare realizată un magazin online din România specializat pe comercializarea de produse IT&C, electronice şi electrocasnice. Conform sursei citate, românii apreciază foarte mult tehnologia şi caută întotdeauna cele mai noi gadgeturi pentru a avea acces la diverse aplicaţii şi reţele de socializare, precum Facebook, Twitter, Instagram sau WhatsApp. Din datele unui alt studiu de specialitate, întocmit la solicitarea Google, reiese că gradul de penetrare al dispozitivelor smartphone în România era, la finele anului 2013, de 28% din populaţie. Totodată, 90% dintre cei care au internet mobil îl accesează zilnic, cifra fiind comparabilă cu cea înregistrată în Slovacia şi mai mare decât cea din Polonia (80%), Cehia (84%) şi Ungaria (81%).
Ambasada României în Liban şi Institutul Cultural Român, în colaborare cu Asociaţia România-Levant şi cu sprijinul Institutului Francez, organizează la Saida, în Liban, cursuri de limba română. Potrivit unui comunicat de presă dat publicităţii de Ambasada României în Liban, iniţiativa răspunde solicitărilor primite din partea numeroşilor cetăţeni din sudul Libanului interesaţi să studieze în România, a comunităţii de afaceri şi familiilor mixte româno-libaneze. Cursul urmează normele impuse de Consiliul European al Limbilor şi îşi propune să dezvolte atât abilităţile de înţelegere şi exprimare, cât şi cele patru competenţe de bază în comunicare: ascultare, vorbire, citit şi scris. Nu în ultimul rând, cursul vizează stabilirea unui prim contact cu elemente de cultură română.
Peste 240 de soiuri de viţă-de-vie libere de virusuri, cu care s-ar putea reface patrimoniul viticol al României, sunt păstrate în colecţia naţională de germoplasmă, aflată în custodia Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură de la Ştefăneşti, în judeţul Argeş. Este vorba de peste 5.000 de plante, care sunt păstrate în patru sere moderne, în vase de vegetaţie sau în sistem de cultivare intensiv la sol. Aproape jumătate dintre soiuri sunt pentru vin. Există însă şi soiuri de struguri de masă, soiuri rezistente la îngheţ, boli sau dăunători, soiuri port-altoi, dar şi soiuri indicatoare, care semnalează apariţia virusurilor. O serie de staţiuni vini-viticole din România păstrează materialul genetic valoros în cadrul sursei unice de germoplasmă de la Ştefăneşti. Printre acestea se numără podgorii cunoscute, precum Valea Călugărească, Drăgăşani, Murfatlar, Pietroasa, Odobeşti sau Cotnari.
România are un procent ridicat de angajaţi cu „remuneraţie parţială în plic”, 7 la sută, faţă de media UE, care este de 3%, cel mai mare procent – 11% – fiind înregistrat în Letonia, potrivit Eurobarometrului publicat luni. Aproximativ unul din zece europeni admite că, în 2013, a cumpărat bunuri sau servicii care implică muncă la negru. Potrivit Eurobarometrului, efectuat în cele 28 de state membre, 60% dintre respondenţi indică faptul că preţurile mai mici au reprezentat principalul motiv pentru achiziţionarea de bunuri sau servicii care implică muncă „la negru”. Comisarul UE pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, László Andor, a subliniat că efectele muncii la negru nu implică doar faptul că lucrătorii sunt expuşi la condiţii de muncă periculoase şi la câştiguri mai mici, ci şi faptul că ea privează guvernele de venituri şi subminează sistemele de protecţie socială.
