Jurnal românesc – 25.03.2019
Sorin Iordan, 25.03.2019, 11:29
Premierul
Viorica Dăncilă a anunţat că ambasada României din Israel va fi mutată de la
Tel Aviv la Ierusalim, după finalizarea analizei privind oportunitatea acestei
măsuri şi în deplin consens cu toţi factorii de decizie. Declaraţia a fost
făcută la Conferinţa Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice,
care s-a desfăşurat în weekend la Washington, în Statele Unite ale Americii.
Prim-ministrul a vorbit şi despre trei legi care vor fi promovate în
Parlamentul României şi pe care le-a calificat drept deosebit de importante
pentru comunitatea evreiască din România şi din lume. Prima se referă la
acordarea de drept a cetăţeniei române tuturor evreilor de origine română care
au fost obligaţi să renunţe la ea atunci când au părăsit ţara în timpul
regimului comunist. A doua priveşte acordarea de despăgubiri şi pensii speciale
supravieţuitorilor Holocaustului din România, iar a treia garantează accesul
specialiştilor Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România la arhivele
statului din perioada celor două războaie mondiale. România va rămâne
acelaşi prieten loial şi cea mai puternică voce europeană în sprijinul
poporului evreu şi al statului Israel, a mai spus Viorica Dăncilă.
Anunţul premierului privind mutarea ambasadei a provocat reacţii variate. Pe de
o parte, premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a arătat încântat de decizia
guvernului român, iar pe de alta, secretarul general al Organizaţiei pentru
Eliberarea Palestinei, Saeb Erekat, a criticat-o şi i-a solicitat Uniunii
Europene să ia măsuri. O poziţie oficială a venit şi din partea Administraţiei
Prezidenţiale de la Bucureşti, potrivit căreia decizia finală în această speţă
îi aparţine preşedintelui României, care este, conform Constituţiei, titular al
deciziilor de politică externă a României şi reprezentant al ţării noastre în
plan extern.
Comisarul
european pentru politici regionale, Corina Creţu, a afirmat că prezenţa
românilor în Italia este cel mai mare fenomen migrator de succes din această
ţară. Oriunde am fost în Italia, m-am întâlnit cu români. Am văzut cât de
importantă este biserica pentru a aduna comunităţile de români şi ceea ce am
observat este că în Italia românii se integrează social foarte rapid, sunt
muncitori, eficienţi, respectaţi, au reuşit să participe la viaţa politică şi
socială a comunităţilor din care fac parte şi mă bucur că (…) acum în mai toate
ţările românii se înţeleg şi lucrează împreună, a spus Corina Creţu.
Declaraţia a fost făcută la evenimentul Fraternitatea italo-română,
organizat la Cluj de Clubul Italian de Afaceri şi la care au participat,
printre alţii, ambasadorul Italiei în România, Marco Giungi şi consulul
onorific al Italiei la Cluj, Massimo Novali. Ambasadorul italian a susţinut că
fraternitatea româno-italiană nu se limitează doar la simplul fenomen migrator,
ci are rădăcini mult mai adânci, istorice. Suntem popoare foarte, foarte
asemănătoare, nu doar în ceea ce priveşte limba, ci şi modul în care gândim, în
care înfruntăm problemele vieţii. (…) Atunci când sărbătorim fraternitatea
româno-italiană, sărbătorim, de fapt, fraternitatea latină, a spus
diplomatul. Cu prilejul menifestării de la Cluj, a fost lansat volumul Ca
fraţii. Fraternitatea italo-română la 10 ani de la aderarea la Uniunea
Europeană, de Marian Mocanu şi Irina Niculescu.
Ministrul pentru
Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, s-a întâlnit, la Bruxelles, cu
comisarii europeni Julian King şi Marianne Thyssen, cu care a discutat despre
preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene şi despre diaspora. În cadrul
discuţiilor cu comisarul pentru Securitatea Uniunii, Julian King, oficialul
român s-a referit la combaterea dezinformării şi a traficului de persoane, la
campania Informare acasă! Siguranţă în lume! derulată de MRP,
precum şi la situaţia comunităţii româneşti din Marea Britanie în contextul
Brexit. La întâlnirea de lucru cu comisarul pentru ocuparea forţei de muncă şi
afaceri sociale, Marianne Thyssen, temele abordate au fost readucerea în ţările
de origine a unei părţi din forţa de muncă aflată în prezent în alte state
europene, fenomenul de migraţie a creierelor, precum şi necesitatea
ca cetăţenii europeni care au reşedinţa în alte ţări să aibă atât drepturile
cât şi obligaţiile ce le revin din statutul de rezidenţi ai acelor ţări.
Comisarul Marianne Thyssen a felicitat România pentru parcursul la şefia
Consiliului UE şi a punctat necesitatea unei mai bune cooperări între statele
membre în privinţa tematicilor care ţin de diaspora.
