Jurnal românesc – 25.05.2021
Cehia a inclus
România în lista portocalie, a ţărilor cu risc mediu de infectare cu SARS-CoV2,
şi a eliminat obligativitatea carantinării şi a celei de a doua testări în
termen de 5 zile de la sosire pentru persoanele care vin din ţara noastră.
Ministerul român de Externe transmite că, începând din 24 mai, oamenii care
sosesc din România pot intra pe teritoriul ceh cu condiţia completării,
anterior sosirii, a Formularului Electronic de Localizare, prezentării la
frontieră a rezultatului negativ al unui test molecular tip PCR efectuat cu
maximum 72 de ore înainte sau a unui test antigen nu mai vechi de 24 de ore şi
purtării unei măşti de protecţie în afara domiciliului, pentru o perioadă de 14
zile de la sosire. Cei care vin din România şi tranzitează teritoriul ceh în
maximum 12 ore sunt exceptaţi de la toate restricţiile menţionate. Călătoriile
în scop turistic sunt însă în continuare interzise. Bucureştiul recomandă
consultarea site-ului mae.ro, a paginii praga.mae.ro şi reaminteşte că românii
care se confruntă cu o situaţie de urgenţă au la dispoziţie linia telefonică
specială a Ambasadei ţării noastre la Praga +42 0607 078 501.
Sorin Iordan, 25.05.2021, 12:03
Cehia a inclus
România în lista portocalie, a ţărilor cu risc mediu de infectare cu SARS-CoV2,
şi a eliminat obligativitatea carantinării şi a celei de a doua testări în
termen de 5 zile de la sosire pentru persoanele care vin din ţara noastră.
Ministerul român de Externe transmite că, începând din 24 mai, oamenii care
sosesc din România pot intra pe teritoriul ceh cu condiţia completării,
anterior sosirii, a Formularului Electronic de Localizare, prezentării la
frontieră a rezultatului negativ al unui test molecular tip PCR efectuat cu
maximum 72 de ore înainte sau a unui test antigen nu mai vechi de 24 de ore şi
purtării unei măşti de protecţie în afara domiciliului, pentru o perioadă de 14
zile de la sosire. Cei care vin din România şi tranzitează teritoriul ceh în
maximum 12 ore sunt exceptaţi de la toate restricţiile menţionate. Călătoriile
în scop turistic sunt însă în continuare interzise. Bucureştiul recomandă
consultarea site-ului mae.ro, a paginii praga.mae.ro şi reaminteşte că românii
care se confruntă cu o situaţie de urgenţă au la dispoziţie linia telefonică
specială a Ambasadei ţării noastre la Praga +42 0607 078 501.
O delegaţie
condusă de preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senat,
Claudiu Târziu, a efectuat o vizită de lucru în Serbia pentru a se documenta
asupra situaţiei minorităţii române din Voivodina. Parlamentarii au vizitat
instituţii româneşti din Pancevo, Satu Nou şi Uzdin şi s-au întâlnit cu membrii
ai bisericii şi cu reprezentanţi ai Consiliului Naţional al Minorităţii
Naţionale Române şi ai Comunităţii Românilor din Serbia. Referitor la situaţia
sediului Casei de presă şi editurii Libertatea din Pancevo, care
urmează să fie retrocedat comunităţii evreieşti, Claudiu Târziu a spus că i se
pare absolut firesc ca autorităţile sârbe să ofere comunităţii româneşti un
sediu similar celui pierdut.
Aşteptăm
de la autorităţile sârbe un gest de normalitate şi de reciprocitate, pornind de
la felul în care minoritatea sârbă este tratată în România (…) Cer
Ministerului de Externe de la Bucureşti şi Ambasadei României de la Belgrad să
urmărească cu atenţie această problemă şi să facă toate demersurile necesare
pentru a se asigura că minoritatea românească din Serbia nu este păgubită sau
îi sunt afectate drepturile, a declarat senatorul. Acesta a insistat ca
guvernul sârb să recunoască sinonimia vlah/român şi să acorde drepturi egale cu
cele ale românilor din Voivodina şi celor circa 300.000 de conaţionali din
Timoc. Vom monitoriza atent cum îşi vor face treaba instituţiile care ţin
de statul român, dar şi cum autorităţile sârbe, în beneficiul bunelor relaţii
bilaterale, îşi vor îndeplini obligaţiile faţă de minoritatea română de pe
întreg teritoriul Serbiei, indiferent cum se numeşte ea, a mai spus
parlamentarul. Aproximativ 30.000 de români trăiesc în Voievodina, conform
Ambasadei ţării noastre la Belgrad.
Ediţia din 2022 a Supercupei României la fotbal ar
putea avea loc în Italia, Spania, Germania, Marea Britanie, Statele Unite ale
Americii sau Republica Moldova, după ce Federaţia Română de Fotbal şi-a
exprimat dorinţa de a organiza competiţia în state cu comunităţi mari de
români. Planul iniţial era să organizăm în străinătate Supercupa chiar de
anul acesta, dar pandemia ne-a dat planurile peste cap, a declarat
preşedintele FRF, Răzvan Burleanu. Potrivit ultimelor statistici, doar în
statele Uniunii Europene menţionate trăiesc peste 3 milioane de români.
Framing
the Change, retrospectiva de film documentar românesc contemporan din
Marea Britanie, organizată de ICR Londra, continuă pe 26 mai cu proiecția
filmului Aliyah DaDa, în regia Oanei Giurgiu. Manifestarea, care a început la
26 aprilie şi se desfăşoară până pe 31 iulie, cuprinde peste 30 de filme și
evenimente speciale şi își propune o sondare a temelor actuale pentru
societatea românească, precum efectele emigrației masive, relația complicată
dintre școală și educația la domiciliu şi reflecția asupra istoriei recente a
României. Prima
parte a selecţiei are loc până pe 12 iunie şi a fost deschisă de o discuţie
despre ultimele două decenii de documentar românesc, la care au participat
directorii artistici ai festivalurilor partenere Astra Film Sibiu, One World
România, Sheffield Doc Fest și Open City Doc. Retrospectiva va continua apoi pe
28 mai cu proiecția peliculei Pașaport de Germania, în regia lui Răzvan
Georgescu. Filmele sunt prezentate pe canalele online ale ICR Londra, cu
subtitrare în limba engleză, iar unele dintre ele sunt disponibile doar în
Marea Britanie. Programul complet se găseşte pe
site-urile ICR şi ICR Londra.
