Jurnal Românesc – 25.07.2023
Tineri din ţară şi diaspora sunt prezenţi, timp de o săptămână, la o tabără internaţională în Munţii Sebeşului, la Mănăstirea Oaşa, unde, pe lângă participarea zilnică la Sfânta Liturghie şi la activităţile gospodăreşti, fac drumeţii, iau lecţii de muzică psaltică sau asistă la diverse conferinţe. Potrivit unui comunicat publicat pe pagina de Facebook a Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia, în perioada 19-27 iulie, la Mănăstirea Oaşa se desfăşoară o tabără internaţională ce reuneşte aproximativ 180 de tineri din ţară şi din diaspora și anume din Marea Britanie, Germania, Austria, Franţa, Irlanda, Belgia, Italia, Olanda, Statele Unite ale Americii, Canada şi Republica Moldova. Toate activităţile din tabără converg şi culminează cu sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon, ocrotitorul aşezământului monahal de la Oaşa, prăznuit pe 27 iulie, sărbătoarea fiind înfrumuseţată anul acesta de aducerea la mănăstire a moaştelor Sfintei Ana.
Leyla Cheamil, 25.07.2023, 11:48
Tineri din ţară şi diaspora sunt prezenţi, timp de o săptămână, la o tabără internaţională în Munţii Sebeşului, la Mănăstirea Oaşa, unde, pe lângă participarea zilnică la Sfânta Liturghie şi la activităţile gospodăreşti, fac drumeţii, iau lecţii de muzică psaltică sau asistă la diverse conferinţe. Potrivit unui comunicat publicat pe pagina de Facebook a Arhiepiscopiei Ortodoxe de Alba Iulia, în perioada 19-27 iulie, la Mănăstirea Oaşa se desfăşoară o tabără internaţională ce reuneşte aproximativ 180 de tineri din ţară şi din diaspora și anume din Marea Britanie, Germania, Austria, Franţa, Irlanda, Belgia, Italia, Olanda, Statele Unite ale Americii, Canada şi Republica Moldova. Toate activităţile din tabără converg şi culminează cu sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon, ocrotitorul aşezământului monahal de la Oaşa, prăznuit pe 27 iulie, sărbătoarea fiind înfrumuseţată anul acesta de aducerea la mănăstire a moaştelor Sfintei Ana.
România a cunoscut, în ultimii ani, pe lângă pierderea forţei de muncă, şi un exod al creierelorˮ, explicat nu doar prin nevoia de a câştiga mai bine în alte ţări, ci şi prin lipsa oportunităţilor de angajare, rămânerea în urmă a educaţiei sau lipsa finanţării pentru cercetare, a afirmat preşedinta Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac. Ea a subliniat că, în România, cercetarea a rămas la un nivel cronic de subfinanţare, descris de cheltuielile interne brute la cel mai jos nivel din Uniunea Europeană, de numai 0,4% din PIB, şi, ca atare, minţile strălucite din cercetare şi dezvoltare tind să migreze în alte ţări, pentru a-şi continua cercetarea. Întrebarea este: ce anume i-ar atrage înapoi acasă? Nu este niciun mister ascuns aici: o economie solidă, în expansiune, încurajează întoarcerea acasă şi descurajează emigraţiaˮ, a punctat președinta CONAF. Ea a subliniat că România a acordat o vacanţă fiscală nelimitată specialiştilor din IT şi, se pare, a oprit, astfel, amplificarea exodului multor specialişti, însă schimbările tehnologice, economice, politice şi sociale continuă să modeleze viaţa tinerilor, care sunt nativi digitali într-o lume globalizată şi au o flexibilitate sporită în privinţa alegerii locului în care trăiesc şi muncesc.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, l-a decorat cu Ordinul de Onoare” pe fostul ministru al Afacerilor Externe al României, Bogdan Aurescu. Anunțul a fost făcut, luni, de către serviciul de presă al Președinției de la Chișinău. Conform decretului, distincția i-a fost oferită fostului șef al diplomației de la București, în prezent consilier al președintelui Klaus Iohannis pentru politică externă, în semn de înaltă apreciere a contribuției aduse la consolidarea relațiilor dintre cele două state. După ce Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană, Bogdan Aurescu a susținut continuu și în mod prioritar Republica Moldova. Astfel, a avut o contribuție importantă la avansarea parcursului european al Chișinăului și la promovarea intereselor comune în cadrul instituțiilor blocului comunitar.
Cel mai nou film scris și regizat de Radu Jude, Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii”, participă în competiţia oficială a celei de-a 76-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film de la Locarno cu sprijinul Institutului Cultural Român. Din selecția oficială a festivalului, care se desfășoară în perioada 2-12 august, fac parte 17 producții. Ilinca Manolache, Ovidiu Pîrșan, Dorina Lazăr și László Miske joacă în rolurile principale, alături de celebra actrița germană Nina Hoss. Radu Jude a mai fost prezent în Festivalul de la Locarno în 2016, în competiția oficială, cu lungmetrajul Inimi Cicatrizateˮ, obținând Premiul Special al Juriului. În 2017, a participat în secțiunea Signs of Life cu filmul de montaj Țara moartăˮ și, în 2021, în secțiunea Pardi di domani: Concorso Corti d’autore cu scurtmetrajul Caricaturanaˮ. De altfel, filmele acestuia, notează ICR, fac obiectul unui studiu monografic recent -“Beyond the New Romanian Cinema: Romanian Culture, History, and the Films of Radu Jude”, scris de Andrei Gorzo și Veronica Lazăr. Cel mai recent scurtmetraj al său, Potemkiniștii” a avut premiera mondială în cadrul Quinzaine des Réalisateurs și a fost selectat în peste 20 de festivaluri internaționale. În prezent, lucrează la filmul de montaj 8 ilustrate din lumea ideală”, realizat împreună cu filozoful Christian Ferencz-Flatz și la filmul de ficțiune Dracula Park“.
