Jurnal românesc – 26.11.2013
În 2012, Rep. Moldova a fost principalul beneficiar al asistenţei pentru dezvoltare oferite de România, relevă cel mai recent raport publicat de MAE de la Bucureşti. Volumul de asistenţă oficială pentru dezvoltare (AOD) raportat de România în 2012 a fost de aproximativ 110 milioane de euro. Rep. Moldova, partener prioritar al României în politica de cooperare pentru dezvoltare, a beneficiat în anul 2012 de 57% din fondurile AOD, opt instituţii naţionale raportând contribuţii bilaterale sub formă de burse, proiecte şi schimb de experţi adresate Chişinăului. În 2011, MAE român a finanţat în Rep. Moldova proiecte în valoare de peste 800.000 de euro din totalul de 2,3 milioane de euro, prin care a pus în valoare experienţa de reformare instituţională din România, atât la nivel guvernamental, cât şi al societăţii civile.
Mihai Pelin, 26.11.2013, 12:20
În 2012, Rep. Moldova a fost principalul beneficiar al asistenţei pentru dezvoltare oferite de România, relevă cel mai recent raport publicat de MAE de la Bucureşti. Volumul de asistenţă oficială pentru dezvoltare (AOD) raportat de România în 2012 a fost de aproximativ 110 milioane de euro. Rep. Moldova, partener prioritar al României în politica de cooperare pentru dezvoltare, a beneficiat în anul 2012 de 57% din fondurile AOD, opt instituţii naţionale raportând contribuţii bilaterale sub formă de burse, proiecte şi schimb de experţi adresate Chişinăului. În 2011, MAE român a finanţat în Rep. Moldova proiecte în valoare de peste 800.000 de euro din totalul de 2,3 milioane de euro, prin care a pus în valoare experienţa de reformare instituţională din România, atât la nivel guvernamental, cât şi al societăţii civile.
Comitetul Drepturilor Omului (CDO) derulează un proiect de asistenţă juridică destinat românilor din regiunile istorice Timoc, Morava şi sudul Dunării, finanţat de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Acesta se adresează etnicilor români care într-un fel sau altul sunt victime ale discriminării şi abuzurilor săvârşite de administraţiile locale. În urma implementării proiectului, au fost soluţionate zeci de cazuri în care minoritarii românii au fost supuşi unor presiuni care atentau la drepturile religioase şi la identitatea românească. Alte activităţi desfăşurate în cadrul proiectului se referă la acordarea de asistenţă juridică persoanelor care trebuie să întocmească diferite acte prin care să li se recunoască apartenenţa la minoritatea românească, acte care le sunt necesare în România în unităţile de învăţământ unde studiază copiii lor.
MAE român a anunţat că primii şase dintre cei 29 de români care au reclamat faptul că sunt cazaţi şi plătiţi necorespunzător de un angajator din Portugalia, au fost repatriaţi. Potrivit presei portugheze, mai mulţi muncitori din România plecaţi la cules de măsline ar fi fost sechestraţi de angajatorul lor, în sudul Portugaliei. Ei au acceptat o ofertă de muncă identificată online, pentru care angajatorul urma să le încheie contracte de muncă. Contrar promisiunilor, acest fapt nu s-a materializat, iar aceştia au fost cazaţi în condiţii improprii şi remuneraţi necorespunzător”, precizează MAE. Cazul a fost sesizat de un cetăţean român, care a informat Ambasada României la Lisabona. Reprezentanţii misiunii diplomatice „au întreprins demersurile necesare pe lângă autorităţile locale în vederea obţinerii unor informaţii suplimentare referitoare la caz şi s-au deplasat la faţa locului pentru a analiza situaţia”, precizează sursa citată.
România este peste media europeană în ceea ce priveşte acoperirea 4G, noua tehnologie, însă o mare parte din populaţie spune că nu consideră Internetul ca un serviciu de care ar avea nevoie – sunt printre concluziile anunţate de Autoritatea Naţională de Administrare şi Reglementare în Comunicaţii. La finalul lui 2012, acoperirea pentru servicii fixe de Internet în bandă largă în România era de 90%, sub media UE, de 95%, în timp ce accesul la soluţii de nouă generaţie în acest domeniu este cu aproape zece puncte procentuale peste media europeană, situată la 54%. Pe de altă parte, 64% dintre românii care nu au acces la Internet apreciază că nu au nevoie de acest serviciu sau nu ştiu la ce îl pot utiliza, în timp ce 15% dintre ei îl consideră prea scump, probabil referindu-se la costul echipamentelor şi mai puţin la costul serviciului în sine.
