Jurnal românesc – 26.11.2024
56,65% dintre cetățenii din Republica Moldova, majoritar românofonă, care dețin și cetăţenia României vecine și care au participat la alegerile prezidenţiale de duminică au optat pentru candidata partidului Uniunea Salvaţi România (USR), Elena Lasconi.
Bogdan Matei, 26.11.2024, 11:22
56,65% dintre cetățenii din Republica Moldova, majoritar românofonă, care dețin și cetăţenia României vecine și care au participat la alegerile prezidenţiale de duminică au optat pentru candidata partidului Uniunea Salvaţi România (USR), Elena Lasconi. Pe locul doi în preferinţele celor care au votat în Republica Moldova a fost președintele liberal al Senatului de la București, Nicolae Ciucă – 20,1% din sufragii, iar pe trei s-a clasat premierul social-democrat Marcel Ciolacu, cu 6,91. Candidatul independent, ex-lider PSD, Mircea Geoană a primit 5,67% din voturi, iar liderul naționalist al Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, promotor al reunificării celor două state – 3,98. În Republica Moldova au fost deschise 59 de secţii de votare pentru alegerile prezidenţiale din România. Și-au exercitat dreptul de vot peste 80.000 de basarabeni cu cetăţenie română, un număr record.
Kremlinul a declarat că „nu-l cunoaște bine” pe candidatul, cotat drept pro-rus de o parte a presei din țară, Călin Georgescu, care a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din România. „Nu putem spune că suntem foarte la curent cu opiniile acestui candidat asupra relațiilor cu țara noastră” – a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, citat de agențiile internaționale de presă. În ceea ce privește actualele autorități de la București, politica lor „nu este prietenoasă” față de Moscova – a mai spus Peskov, adăugând că Rusia „va vedea” cum evoluează lucrurile și „cine va fi câștigătorul” turului doi al prezidențialelor din România.
China elimină obligativitatea vizelor pentru cetăţenii români în perioada 30 noiembrie 2024 (ora 00.00, ora Beijingului) – 31 decembrie 2025 (ora 00.00, ora Beijingului). Decizia a fost salutată de Ministerul Român al Afacerilor Externe, care apreciază că măsura este una de natură să faciliteze mobilitatea cetăţenilor români, sporind amploarea contactelor interumane. Eliminarea obligativităţii vizelor se aplică într-una dintre următoarele condiţii: afaceri, turism, vizită sau tranzit. Cetăţenii români care nu se încadrează într-una dintre aceste condiţii, vor trebui să prezinte, în continuare, viza la intrarea în ţară.
Institutul Cultural Român de la Varşovia împreună cu ‘Festivalul Internaţional de Film Watch Docs. Drepturile Omului în Film’ invită publicul cinefil la o retrospectivă românească în secţiunea ‘Documentar de format mare’, dedicată celor mai importante realizări ale genului documentar european. În acest an, secţiunea este consacrată României și se desfăşoară la Varşovia, până pe 1 Decembrie, de Ziua Națională. Grupajul de documentare româneşti rememorează câteva producţii de arhivă, din anii 60-70-80 ai secolului trecut, dar prezintă în premieră poloneză şi o nouă creaţie a lui Radu Jude, unul dintre cei mai apreciaţi cineaşti contemporani în Polonia.
Tot în Polonia, românca Nora Iuga a fost nominalizată, alături de alți cinci scriitori, la Premiul „Poetul European al Libertății” acordat de orașul Gdańsk. Propunerea a fost făcută de polonezul Bartosz Radomski, traducător, poet și filolog clasic. În opinia juriului „creația personală a poetei Nora Iuga explorează și atinge note sensibile”. Aflată la cea de-a noua ediție, competiția evidențiază și promovează fenomenele poetice care abordează una dintre temele fundamentale ale contemporaneității – libertatea – și, totodată, se remarcă prin valoarea lor artistică excepțională. Poeta Ana Blandiana a fost distinsă cu acest premiu în 2016, cu volumul de poezie „Patria mea A 4”.
11 artiști români prezintă, până pe 28 februarie 2025, cu sprijinul Institutului Cultural Român, expoziția „Out of Place – Crossing Bordersˮ la Bienala de la Havana, Cuba. Expoziția este curatoriată de sculptorul româno-israelian Belu Simion Făinaru. Artiștii români prezenți la Bienală sunt: Alex Mirutziu, Anton Răzvan, Cernica Simion Radu, Cristian Opriș, Ion Grigorescu, Irina-Adina Bucan, Mureșan Ciprian Teodor, Pavel Brăila, Sebastian Modovan, Șerban Savu, Ștefan Liviu-Florian. Din punct de vedere formal, expoziția se structurează pe trei versanți principali: primul – al instalațiilor-obiect, realizate prin convenționalizarea și adaptarea unor elemente prefabricate, expuse în spațiul central al galeriei Bienalei; al doilea – al video-instalațiilor, realizate prin colajul de imagini și secvențe, redate în sălile mici (adiacente sălii principale) ale pavilionului (proiecții video, monitoare); al treilea – al land-artului, realizat prin popularea parcului.
