Jurnal românesc – 27.01.2014
În România au intrat în vigoare mai multe modificări aduse Codului Muncii. Potrivit noilor prevederi, concediul medical, de maternitate precum şi cel pentru îngrijirea copilului bolnav vor fi tratate ca zile de muncă şi vor fi luate în considerare la stabilirea vechimii. În schimb, absenţele nemotivate şi concediile fără plată vor fi scăzute din vechime. Excepţie vor face concediile fără plată pentru formare profesională. Noul act normativ introduce şi precizarea conform căreia salariatul va avea dreptul la concediu de odihnă chiar şi în situaţia în care concediul medical se va întinde pe durata unui întreg an calendaristic. În acest caz, angajatorul va fi obligat să acorde concediul de odihnă într-o perioadă de 18 luni, începând cu anul următor celui în care salariatul s-a aflat în concediu medical. Tot Codul muncii stabileşte că sărbatorile legale în care nu se lucrează şi zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual.
Mihai Pelin, 27.01.2015, 12:32
În România au intrat în vigoare mai multe modificări aduse Codului Muncii. Potrivit noilor prevederi, concediul medical, de maternitate precum şi cel pentru îngrijirea copilului bolnav vor fi tratate ca zile de muncă şi vor fi luate în considerare la stabilirea vechimii. În schimb, absenţele nemotivate şi concediile fără plată vor fi scăzute din vechime. Excepţie vor face concediile fără plată pentru formare profesională. Noul act normativ introduce şi precizarea conform căreia salariatul va avea dreptul la concediu de odihnă chiar şi în situaţia în care concediul medical se va întinde pe durata unui întreg an calendaristic. În acest caz, angajatorul va fi obligat să acorde concediul de odihnă într-o perioadă de 18 luni, începând cu anul următor celui în care salariatul s-a aflat în concediu medical. Tot Codul muncii stabileşte că sărbatorile legale în care nu se lucrează şi zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual.
Cardul de sănătate devine obligatoriu de la 1 aprilie, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern lansat în dezbatere publică de Ministerul Sănătăţii. Excepţie vor face doar persoanele care, din motive religioase sau de conştiinţă, refuză primirea acestuia. Asiguratii si furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale vor utiliza cardul de sanatate din 1 februarie, în paralel cu documentele folosite până in prezent pentru dovedirea calitatii de asigurat, timp de două luni. Deşi peste 90% din asiguraţi au intrat deja în posesia lui, foarte mulţi români nu cunosc beneficiile cardului şi nu ştiu la ce foloseşte. Specialiştii dau vina pe lipsa unei campanii de informare susţinute, dar autorităţile se apără, motivând că despre el se vorbeşte încă din 2006. Cardul face dovada calităţii de asigurat şi monitorizează banii care vor intra în sistemul de sănătate.
În România, persoanele care fac parte din categorii sociale vulnerabile, cum ar fi foştii dependenţi de droguri, oamenii cu dizabilităţi, tinerii din sistemul de protecţie al statului sau rromii vor putea urma, până în luna septembrie, cursurile unui program de calificare în mai multe domenii. Derulat de Agenţia Naţională Antidrog, proiectul în valoare de 2,5 milioane de euro îşi propune să califice 700 de persoane din rândul persoanelor care fac parte din grupurile vulnerabile. Conform coordonatorilor proiectului, există două niveluri de calificare. În primul sunt cursuri de manichiurist/pedichiurist, cofetar, patiser, îngrijitor bătrâni la domiciliu. Pentru nivelul doi există alte trei calificări: operator introducere date, frizer şi zugrav.
România se află pe cea de-a treia poziţie în regiunea Europei Centrale şi de Est, după Polonia şi Cehia, în ceea ce priveşte piaţa de fuziuni şi achiziţii, conform unei analize a PricewaterhouseCoopers Romania. Potrvit documentului, piaţa autohtonă s-a ridicat la aproximativ 1,2 miliarde de euro în 2014, nivel similar celui din 2013. Sectoarele cele mai dinamice din punct de vedere al numărului de tranzacţii derulate au fost IT&C, sectorul financiar şi cel de retail, iar valoarea medie a unei tranzacţii a fost de 20 de milioane de euro. Cu o cifră de afaceri de zeci de miliarde de dolari, PricewaterhouseCoopers este cea mai mare companie de servicii profesionale, consultanţă şi audit din lume.
