Jurnal românesc – 27.03.2014
Lampioane tricolore sunt lansate, astăzi, concomitent, în peste 40 de oraşe de pe ambele maluri ale Prutului, pentru a marca 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. În Bucureşti, în mod simbolic, susţinătorii reîntregirii naţionale s-au prins într-o horă a Unirii. Evenimente similare au fost organizate in Republica Moldova, la Chişinău, Bălţi, Călăraşi, Nisporeni, Orhei si în România, la Alba-Iulia, Arad, Piteşti, Bacău, Botoşani, Brăila, Bârlad, Braşov, Buzău, Reşiţa, Cluj-Napoca, Galaţi, Giurgiu, Târgu-Jiu, Petroşani, Iaşi, Drobeta Turnu Severin, Târgu-Mureş, Sibiu, Suceava, Târgoviste, Timişoara şi altele.
Valentin Țigău, 27.03.2014, 13:01
Lampioane tricolore sunt lansate, astăzi, concomitent, în peste 40 de oraşe de pe ambele maluri ale Prutului, pentru a marca 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. În Bucureşti, în mod simbolic, susţinătorii reîntregirii naţionale s-au prins într-o horă a Unirii. Evenimente similare au fost organizate in Republica Moldova, la Chişinău, Bălţi, Călăraşi, Nisporeni, Orhei si în România, la Alba-Iulia, Arad, Piteşti, Bacău, Botoşani, Brăila, Bârlad, Braşov, Buzău, Reşiţa, Cluj-Napoca, Galaţi, Giurgiu, Târgu-Jiu, Petroşani, Iaşi, Drobeta Turnu Severin, Târgu-Mureş, Sibiu, Suceava, Târgoviste, Timişoara şi altele.
Masacrul de la Fântâna Albă, 1 aprilie 1941, a rămas în conştiinţa românească prin numărul victimelor şi sălbăticia cadrelor sovietice care au comis un act de bestialitate. Luni, 31 martie 2014, la Clubul Ţăranului Român din Bucureşti, va avea loc proiecţia filmului, producţie a TVR Internaţional, „Memorialul deportaţilor”, realizat de Filaret Acatrinei. Documentarul evocă suferinta deportaţilor români, pierduţi în zonele asiatice, care visează întoarcerea la vetrele lor, revenire pe care doar puţini dintre ei au mai apucat-o. Masacrul de la Fântâna Albă şi alte masacre au fost urmate de marea foamete din 1946-1947. Legea nr. 68 / 2011 a instituit o zi, 1 aprilie, de cinstire a memoriei românilor – victime ale represiunii organizate de regimul totalitar sovietic în tinutul Herta, nordul Bucovinei şi Basarabia.
În Italia, 10,5% dintre lucrători, adică 2.300.000, sunt străini. Pe primul loc se află românii (peste 600.000), urmaţi de albanezi (293.000), şi de marocani (153.000), moldovenii ocupand locul al şaselea – 95 de mii, se arata in studiul „Criză economică şi muncă.Străini vs italieni” al Fundaţiei Leone Moressa din Mestre, care încearcă să afle cum îi afectează criza pe străinii din Italia. Cercetătorii precizează că, deşi în ultimii cinci ani, numărul lucrătorilor italieni s-a diminuat cu 7% în timp ce al lucrătorilor străini a crescut cu 60%, rata ocupaţională a străinilor a scăzut cu 6%. Datele certifică faptul că angajaţii străini se concentrează în trei sectoare: 29% în servicii adresate persoanei (curăţenie, baby-sitting, îngrijire, spălătorii, coafură şi cosmetică), 18% în industrie şi 14% în construcţii. Tendinta în rândul străinilor este de diminuare a profesiilor cu calificare, micii întreprinzători, meşterii şi muncitorii specializaţi, în timp ce se amplifică cele necalificate. În acelaşi timp, salariile medii ale străinilor sunt mai mici cu circa 350 de euro faţă de cele ale italienilor.
Guvernul de la Berlin a anunţat că intenţionează să introducă un sistem de sancţionare a imigranţilor din state membre ale UE care încasează abuziv indemnizaţii sociale în Germania, în contextul criticilor privind situaţia românilor şi bulgarilor de pe teritoriul german. Guvernul german a adoptat un raport intermediar care prevede impunerea de interdicţii temporare de revenire în Germania pentru imigranţii europeni care au abuzat de sistemul de liberă circulaţie a persoanelor. „Nu putem închide ochii la problemele asociate imigraţiei”, a explicat ministrul german de Interne, conservatorul Thomas de Maizière, insistând totuşi că intensificarea imigraţiei este „o veste bună” pentru Germania.
