Jurnal românesc – 27.03.2023
Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului a transmis notificări de acceptare de principiu la finanţare în cadrul programelor Femeia antreprenor, Start-Up Nation şi Start-Up Nation Diaspora. Instituţia arată că, după admiterea cererii de finanţare aferentă formularului de înscriere şi primirii Deciziei privind acceptarea de principiu la finanţare, solicitanţii trebuie să descarce acordul de finanţare din aplicaţia granturi.imm.gov.ro, să-l semneze electronic, să-l reîncărce şi să-l transmită în aplicaţie împreună cu dovada cofinanţării, care poate fi un extras de cont bancar, o scrisoare de aprobare a creditului sau un contract de credit. Ministerul precizează că documentele necesare trebuie trimise în maximum 20 zile de la data primirii deciziei privind admiterea la finanţare. 1.500 de beneficiari vor primi finanţare nerambursabilă de maximum 200.000 de lei prin programul Femeia Antreprenor. Acelaşi cuantum este prevăzut şi pentru 3.700 de solicitanţi prin programul Start-Up Nation, din care 1.200 în cadrul Pilonului II – Diaspora.
Sorin Iordan, 27.03.2023, 11:41
Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului a transmis notificări de acceptare de principiu la finanţare în cadrul programelor Femeia antreprenor, Start-Up Nation şi Start-Up Nation Diaspora. Instituţia arată că, după admiterea cererii de finanţare aferentă formularului de înscriere şi primirii Deciziei privind acceptarea de principiu la finanţare, solicitanţii trebuie să descarce acordul de finanţare din aplicaţia granturi.imm.gov.ro, să-l semneze electronic, să-l reîncărce şi să-l transmită în aplicaţie împreună cu dovada cofinanţării, care poate fi un extras de cont bancar, o scrisoare de aprobare a creditului sau un contract de credit. Ministerul precizează că documentele necesare trebuie trimise în maximum 20 zile de la data primirii deciziei privind admiterea la finanţare. 1.500 de beneficiari vor primi finanţare nerambursabilă de maximum 200.000 de lei prin programul Femeia Antreprenor. Acelaşi cuantum este prevăzut şi pentru 3.700 de solicitanţi prin programul Start-Up Nation, din care 1.200 în cadrul Pilonului II – Diaspora.
Un proiect de lege care propune ca membrii corpului diplomatic şi consular al României să vorbească cel puţin două limbi străine, dintre care una de circulaţie internaţională, a fost depus în Parlamentul de la Bucureşti. Iniţiatorul, parlamentarul Uniunii Salvaţi România Cristian Bordei, secretar al Comisiei pentru politică externă din Senat, a declarat că prin acest demers doreşte să corecteze „lipsurile actualei legislaţii privind selecţia membrilor corpului diplomatic şi consular”. „Avem nevoie în acest corp de oameni bine pregătiţi, care să fie capabili să poarte un dialog de substanţă, fără intermediari, cu omologii lor din alte state. (…) Activitatea diplomatică nu se face cu orice limbă străină, iar multilingvismul este o politică asumată la nivelul instituţiilor Uniunii Europene”, a afirmat Bordei. Acesta a arătat că iniţiativa legislativă „rezolvă o problemă semnalată încă din 2003”, când Consiliul Legislativ a subliniat că este important ca diplomaţii români să cunoască o limbă de circulaţie internaţională, pentru a evita barierele lingvistice în activitatea lor.
Ambasadorul României la Budapesta, Gabriel-Cătălin Şopandă, s-a deplasat la Zalău, unde a avut o întrevedere cu conducerea administraţiei judeţului Sălaj cu care a discutat despre stimularea colaborării între mediul de afaceri local şi cel din Ungaria. Diplomatul a spus că se încearcă identificarea de noi oportunităţi de extindere în ţara vecină a activităţii a companiilor din regiune. „Un prim pas credem că ar putea fi identificarea acelor companii din judeţ care sunt interesate să intre pe piaţa din Ungaria şi în acest sens îi vom ajuta să intre în contact cu mediul asociativ din Ungaria, pe domenii de specialitate, cu parteneri economici, cu magazine de desfacere. Putem organiza seminarii dedicate pe temele de interes pentru firmele din judeţ”, a precizat ambasadorul. El a afirmat că reprezentanţa diplomatică va promova Sălajul şi ca destinaţie pentru investiţii ale unor companii maghiare. „Ungaria este o ţară în expansiune. Au structuri specializate care sprijină companiile ungureşti să iasă din ţară. (…) suntem foarte deschişi să facilităm discuţii cu ei, pentru a promova judeţul ca destinaţie a investiţiilor străine ungare”, a adăugat Gabriel Şopandă. Potrivit Ambasadei României la Budapesta, schimburile comerciale bilaterale România-Ungaria au ajuns la 11 miliarde euro în 2021. Investiţiile ungare în România s-au ridicat la 1,54 miliarde euro, în vreme ce investiţiile româneşti în economia maghiară s-au cifrat la aproximativ 278 milioane euro.
Ambasada României la Madrid a organizat, la finele săptămânii trecute, primul atelier de educație financiară pentru copii. În cadrul evenimentului, care a avut loc cu sprijinul Asociației Școala de Valori și al filialei Spania a Ligii Studenților Români din Străinătate, copii cu vârste cuprinse între 11-14 ani din comunitatea de români din Spania au dobândit noțiuni de bază despre bani şi au învățat concepte precum „investiții”, „cheltuieli” și „economii” sub îndrumarea studenţilor LSRS. Reprezentanţa diplomatică transmite că, pe lângă utilitatea sa practică, atelierul a evidențiat spiritul de comunitate în condiţiile în care în peninsula iberică trăiesc două generații de români. Atelierul de educație financiară pentru copii a făcut parte dintr-o serie de manifestări derulate în perioada 20-26 martie în cadrul sărbătorii Săptămâna Mondială a Banilor.
