Jurnal Românesc – 28.02.2017
Seful diplomaţiei de
la Bucureşti, Teodor Melescanu a făcut, luni, la Budapesta, o vizită oficială, unde
s-a întâlnit cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Ungaria. Meleşcanu
a discutat cu aceştia despre problemele cu care se confruntă, fiind accentuată
necesitatea unei implicări mai substanţiale a autorităţilor de la Budapesta
pentru asigurarea respectării şi promovării drepturilor lor. In cadrul întrevederii cu
omologul său maghiar, Péter Szijjártó. Meleşcanu a declarat că relaţia dintre
România şi Ungaria vecină trebuie să devină un model, inclusiv pentru alte
state din regiune. Şeful diplomaţiei române a mai spus că părţile au în vedere
o sedinţă comună a celor două guverne, ce ar urma să
fie precedată de o sesiune a Comisiei Mixte de Colaborare. Totodată, Teodor Meleşcanu a
rostit un discurs la reuniunea anuală a diplomaţiei ungară, o premieră pentru
un ministru român.
Mihai Pelin, 28.02.2017, 12:30
Seful diplomaţiei de
la Bucureşti, Teodor Melescanu a făcut, luni, la Budapesta, o vizită oficială, unde
s-a întâlnit cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Ungaria. Meleşcanu
a discutat cu aceştia despre problemele cu care se confruntă, fiind accentuată
necesitatea unei implicări mai substanţiale a autorităţilor de la Budapesta
pentru asigurarea respectării şi promovării drepturilor lor. In cadrul întrevederii cu
omologul său maghiar, Péter Szijjártó. Meleşcanu a declarat că relaţia dintre
România şi Ungaria vecină trebuie să devină un model, inclusiv pentru alte
state din regiune. Şeful diplomaţiei române a mai spus că părţile au în vedere
o sedinţă comună a celor două guverne, ce ar urma să
fie precedată de o sesiune a Comisiei Mixte de Colaborare. Totodată, Teodor Meleşcanu a
rostit un discurs la reuniunea anuală a diplomaţiei ungară, o premieră pentru
un ministru român.
Vicepreşedintele Comisiei Europene,
Valdis Dombrovskis, şi comisarul pentru Afaceri Economice şi Financiare, Pierre
Moscovici, au trimis ministrului român de Finanţe, Viorel Stefan, o scrisoare
în care cer Guvernului să anunţe într-un mod credibil, până la Prognoza de
Primavară din aprilie, măsuri pentru readucerea deficitului bugetar în ţintele
Pactului de Stabilitate. Estimările recente ale Comisiei diferă semnificativ de
cele ale Executivului în privinţa principalelor coordonate ale bugetului de
stat din acest an şi previziunile pentru
2018. În timp ce pentru 2017, guvernul anunta un deficit de 2,96% din PIB,
Comisia estimeaza ca acesta va atinge 3,6% şi va creşte în 2018 până la 3,9%
din PIB, ca urmare a reducerilor semnificative de taxe şi a majorării
cheltuielilor publice. Oficialii europeni atrag atenţia că există un risc clar
ca România să depăsească ţinta de deficit bugetar.
În timp ce România le oferă doctorilor şi rezidenţilor
din ţară cel mai slab sistem medical din Europa, ţări de top din Europa vin cu
oferte dintre cele mai atractive pentru cadrele medicale române. Medicii,
rezidenţii şi asistenţii români sunt din ce în ce mai apreciaţi la nivel
european. Agenţiile de profil recrutează pentru clinici private din Marea
Britanie, Franţa şi Germania peste 16.000 de asistenţi şi medici. În timp ce în străinătate salariul
unui asistent sau al unui rezident porneşte de la 3.000 de euro pe lună, la
medicii pleacă de la 5.500 şi pot ajunge până la 18.000 de euro pe lună.
Tinerii absolvenţi care se hotărăsc să aplice pentru un post de rezidenţiat în
afara României, au garantat şi postul de titular prin contract. Cât despre
medicii cu experienţă, oferta include, pe lângă salariu, pachete de relocare
pentru toată familia.
În România, Programul Prima Casă are în acest an un plafon de 2,67 de
miliarde de lei, stabilit de Guvern. În plus, au fost modificate normele
metodologice prin introducerea unui set nou de definiţii pentru locuinţele care
se pot achiziţiona sau construi prin acest program. Totodată, Executivul de la
Bucureşti a creat prin ordonanţă de urgenţă cadrul legal pentru înfiinţarea
unor centre comunitare integrate care vor oferi servicii medicale şi
sociale. Beneficiare vor fi în special
persoanele din mediul rural şi cele aflate sub pragul sărăciei, în şomaj, cu
afecţiuni cronice sau cu risc de excluziune socială.
Pensiile
sociale din România cresc, de la 1 martie, după ce Guvernul a decis să
aplice majorarea pensiei sociale minime cu 30%. Aceasta mărire se adaugă unei
noi majorări, a punctului de pensie, la 1 iulie. Decizia este prevăzută în
programul de guvernare al PSD, iar de la 1 martie, pensia socială minimă va fi
indexată de la 400 la 520 de lei, creştere de care se bucură peste 1 milion de
români. Această măsură va avea un impact bugetar de 1,022 miliarde lei (0,15%
din PIB), potrivit datelor Consiliului Fiscal.
