Jurnal românesc – 28.02.2018
România vrea să îşi sporească investiţiile în Republica Moldova, a declarat, la Chişinău, premierul Viorica Dăncilă, după discuţiile cu omologul său, Pavel Filip. Una dintre priorităţile României este operaţionalizarea gazoductului Iaşi – Ungheni – Chişinău, un proiect major cu relevanţă regională pe agenda UE. La rândul său, Pavel Filip a precizat că în momentul în care Transgaz va cumpăra compania similară din ţara sa, aceasta înseamnă, în primul rând, independenţa energetică a Republicii Moldova.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Daniela Budu, 28.02.2018, 12:20
România vrea să îşi sporească investiţiile în Republica Moldova, a declarat, la Chişinău, premierul Viorica Dăncilă, după discuţiile cu omologul său, Pavel Filip. Una dintre priorităţile României este operaţionalizarea gazoductului Iaşi – Ungheni – Chişinău, un proiect major cu relevanţă regională pe agenda UE. La rândul său, Pavel Filip a precizat că în momentul în care Transgaz va cumpăra compania similară din ţara sa, aceasta înseamnă, în primul rând, independenţa energetică a Republicii Moldova.
În anul centenar se va realiza o enciclopedie a românilor de pretutindeni, se va promova cartea românească în 100 de biblioteci în diaspora şi se va inaugura Casa Românilor de Pretutindeni – sunt câteva dintre obiectivele asumate de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni în perioada următoare şi anunţate la conferinţa „Românii de pretutindeni, realităţi şi aspiraţii”. De asemenea, va continua programul de înfrăţire a localităţilor din România cu cele din Republica Moldova. Ministrul Românilor de Pretutindeni, Natalia Intotero, afirmă că păstrarea şi afirmarea identităţii prin limbă, cultură şi tradiţii sunt prioritare pentru ministerul pe care-l conduce. Ea a precizat că în afara graniţelor trăiesc aproximativ 10 milioane de români, iar programele ministerului trebuie adaptate nevoilor fiecărei comunităţi în parte. ‘Trebuie să le oferim românilor de peste hotare şansa să înţeleagă şi să cultive elementele identităţii noastre culturale, spirituale, şi să respecte tradiţiile româneşti, să devină adevăraţi ambasadori ai poporului român în ţările în care trăiesc. Pentru sprijinirea şi promovarea românilor de pretutindeni este nevoie de solidaritatea noastră, a tuturor românilor de aici, din ţară, şi de implicarea reală a fiecăruia dintre noi’ – a declarat Natalia Intotero.
Deputatul PMP Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a prezentat în Camera Deputaţilor o declaraţie politică prin care a cerut dublarea numărului de membri ai Comisiei pentru Cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie. Este vorba despre creşterea numărului de membri de la 21 la 41, pentru soluţionarea în termen a sutelor de mii de cereri de redobândire a cetăţeniei române. Aceasta reprezintă o prioritate cheie, în condiţiile în care România, potrivit ONU, a avut în ultimii 10 ani un exod de 3,4 milioane de cetăţeni, situându-se pe locul II în lume, după Siria, aflată în război. Potrivit lui Codreanu, în anul 2016, dar şi în 2017 numărul de dosare analizate de către Comisia pentru Cetăţenie a fost de 6 ori mai mare decât în 2014.
În cadrul proiectului Te caută o carte, zburând spre tine“, elevii Școlii Gimnaziale Nr.81 din București au donat cărți pentru copiii români din afara granițelor țării. Proiectul a debutat anul trecut, la începutul semestrului I în şcolile din sectoarele 1, 2 şi 3 din București. Elevii au dăruit, atunci, câte o carte pentru copiii români din dispora și comunitățile istorice românești. În semestrul al II-lea sunt implicate unităţile de învăţământ din sectoarele 4, 5 şi 6. În proiect s-a înscris și Clubul Copiilor din Galați, care va dărui cărți elevilor Liceului din Cahul, Republica Moldova. Cărțile colectate în cadrul acestui proiect contribuie la însușirea cunoștințelor legate de limba și civilizația românească și la consolidarea rolului educației în păstrarea unităţii de limbă şi cultură în rândul copiilor români din străinătate, care sunt integraţi în sistemele educaţionale locale. În fiecare carte se regăsește și o scrisoare adresată celui la care va ajunge volumul. Scrisoarea, scrisă de mână, cuprinde și adresa destinatarului, astfel încât între elevii din România și micii români din străinătate să se nască un dialog concret bazat pe limbajul scris.
