Jurnal românesc – 28.04.2014
Cetăţenii Republicii Moldova posesori de paşapoarte biometrice pot călători, din 28 aprilie, fără vize în Uniunea Europeană, exceptând Marea Britanie şi Irlanda, iar şederea nu poate fi mai lungă de 90 de zile, pe parcursul a şase luni. Bruxelles-ul doreşte ca, prin această decizie, luată mai repede pe fondul crizei din Ucraina, să-şi arate susţinerea pentru parcursul european al Republicii Moldova. Oficialii europeni au catalogat faptul că cetăţenii moldoveni pot călători fără vize în UE drept un indicator al eficienţei cooperării dintre Chişinău şi Bruxelles. „Relaţiile mai strânse cu UE vor aduce multiple beneficii pentru absolut toată lumea”, susţin oficiali europeni. În toamna trecută, Republica Moldova a parafat la Vilnius Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. După semnarea acestui acord, relaxarea regimului de vize, pe care Republica Moldova face eforturi să o obţină încă din 2010, s-a produs într-un ritm mult mai alert. În România, Poliţia de Frontieră aminteşte locuitorilor Republicii Moldova că la intrarea în ţară trebuie să prezinte documente care justifică scopul şi condiţiile şederii lor şi care să dovedească că au cu ce să se întreţină pe perioada şederii.
Corina Cristea, 28.04.2014, 12:50
Cetăţenii Republicii Moldova posesori de paşapoarte biometrice pot călători, din 28 aprilie, fără vize în Uniunea Europeană, exceptând Marea Britanie şi Irlanda, iar şederea nu poate fi mai lungă de 90 de zile, pe parcursul a şase luni. Bruxelles-ul doreşte ca, prin această decizie, luată mai repede pe fondul crizei din Ucraina, să-şi arate susţinerea pentru parcursul european al Republicii Moldova. Oficialii europeni au catalogat faptul că cetăţenii moldoveni pot călători fără vize în UE drept un indicator al eficienţei cooperării dintre Chişinău şi Bruxelles. „Relaţiile mai strânse cu UE vor aduce multiple beneficii pentru absolut toată lumea”, susţin oficiali europeni. În toamna trecută, Republica Moldova a parafat la Vilnius Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. După semnarea acestui acord, relaxarea regimului de vize, pe care Republica Moldova face eforturi să o obţină încă din 2010, s-a produs într-un ritm mult mai alert. În România, Poliţia de Frontieră aminteşte locuitorilor Republicii Moldova că la intrarea în ţară trebuie să prezinte documente care justifică scopul şi condiţiile şederii lor şi care să dovedească că au cu ce să se întreţină pe perioada şederii.
Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, organizează, pe 28 şi 29 aprilie 2014, o acţiune de investigaţii arheologice în oraşul Năsăud. Acţiunea prevede căutarea, identificarea şi deshumarea osemintelor ce aparţin lui Gheorghe Paşca şi Gavrilă Rus, victime ale Securităţii, ucişi prin împuşcare în urma unei confruntări armate desfăşurate în apropierea satului Bichigiu, din judeţul Bistriţa-Năsăud. Acţiunea de deshumare este efectuată de o echipă specializată de arheologi şi istorici, coordonată de Gheorghe Petrov de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj.
După 1989, numărul nou-născuţilor din România a scăzut dramatic. Astfel, dacă în urmă cu 25 de ani se năşteau anual 314.746 de copii, două decenii mai târziu, numărul acestora a scăzut aproape la jumătate. Iar evoluţia de la an la an confirmă faptul că românii iau tot mai greu decizia de a face copii. Datele Institutului Naţional de Statistică arată că în ianuarie 2014 s-au născut cu 1.360 de copii mai puţin decât în aceeaşi lună a anului 2013. Cifrele sunt îngrijorătoare în condiţiile în care populaţia României scade cu 5.000 de persoane pe lună, iar numărul pensionarilor a ajuns în prezent la 5,4 milioane. Sociologii estimează că până în anul 2050 populaţia României va scădea la 16 milioane de persoane.
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi este, până pe 30 aprilie, gazda unei conferinţe Internaţionale – Educaţia adulţilor în universităţi. Perspective regionale şi locale” – eveniment la care participă 150 de specialişti din zece ţări. Conferinţa cuprinde trei tematici – “Politici şi strategii ale învăţământului superior în domeniul educaţiei continue şi a adulţilor”, “Educaţia continuă şi a adulţilor. Abordări istorice, metodologice şi epistemologice”, “Tehnologia Informaţiei şi Comunicării şi provocările pentru educaţie”. Scopul conferinţei este stimularea dezbaterilor, schimbul de bune practici, încurajarea reflecţiilor şi ideilor privind modul în care instituţiile de învăţământ superior îşi pot îmbunătăţi practicile în domeniul educaţiei adulţilor şi identificarea unor modalităţi eficiente de optimizare şi diversificare a rolurilor pe care le joacă universităţile în construirea unei comunităţi de învăţare în domeniul educaţiei continue.
