Jurnal Românesc – 29.07.2021
Este
datoria noastră să-i onorăm pe toţi înaintaşii care s-au sacrificat pentru
realizarea unităţii şi păstrarea identităţii şi demnităţii naţionale şi să
cinstim cu onoare Imnul, expresie a celor mai pure sentimente patriotice ale
poporului român, a transmis preşedintele Klaus Iohannis cu ocazia Zilei
Imnului Naţional marcată pe 29 iulie. Versurile lui Andrei Mureşanu au
căpătat în timp o încărcătură emoţională aparte şi au insuflat demnitate,
patriotism şi curaj unor întregi generaţii în ultimii 173 de ani. (…)
Intonarea sa spontană în timpul Revoluţiei Române din decembrie 1989 a readus
în actualitate mesajul peren al acestui vechi cântec al tuturor românilor şi a
fundamentat decizia de instituire a acestuia drept Imn Naţional al
României, a mai spus preşedintele.
Sorin Iordan, 29.07.2021, 11:22
Este
datoria noastră să-i onorăm pe toţi înaintaşii care s-au sacrificat pentru
realizarea unităţii şi păstrarea identităţii şi demnităţii naţionale şi să
cinstim cu onoare Imnul, expresie a celor mai pure sentimente patriotice ale
poporului român, a transmis preşedintele Klaus Iohannis cu ocazia Zilei
Imnului Naţional marcată pe 29 iulie. Versurile lui Andrei Mureşanu au
căpătat în timp o încărcătură emoţională aparte şi au insuflat demnitate,
patriotism şi curaj unor întregi generaţii în ultimii 173 de ani. (…)
Intonarea sa spontană în timpul Revoluţiei Române din decembrie 1989 a readus
în actualitate mesajul peren al acestui vechi cântec al tuturor românilor şi a
fundamentat decizia de instituire a acestuia drept Imn Naţional al
României, a mai spus preşedintele.
Imnul Deşteaptă-te,
române! trezeşte încrederea că avem puterea de a ne solidariza pentru
interesul comun, acela de a trăi într-o Românie democratică, modernă şi
dezvoltată, în care fiecare român să se simtă împlinit, a declarat la
rându-i prim-ministrul Florin Cîţu. El a adaugat că pentru generaţia din care
face parte, Deşteaptă-te, române! înseamnă, în primul rând, căderea
regimului comunist şi recâştigarea libertăţilor fundamentale. Simbol al
unităţii Revoluţiei Române de la 1848, Deşteaptă-te, române! a fost
cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi, din Râmnicu Vâlcea, la 29 iulie 1848.
Prin Constituţia din anul 1991 Deşteaptă-te, române! a devenit
Imnul Naţional al României.
Neimpozitarea
salariului minim ar putea fi o soluţie pentru păstrarea forţei de muncă în
ţară, iar această măsură va începe la 1 ianuarie 2022 într-un sector privat,
care ar putea fi HoReCa, a declarat ministrul Economiei, Claudiu Năsui.
Penuria de forţă de muncă a fost o problemă veche a României, de dinainte
de pandemie. Românii muncesc, sunt harnici, doar că pleacă din România, nu
muncesc în România. Nu o fac din lipsă de patriotism, trimit banii înapoi în
ţară. Economisesc bani şi investesc, îşi fac o casă la noi, fac un business
înapoi în ţară, dar munca efectivă nu o desfăşoară în ţară, a spus
ministrul. Potrivit acestuia, soluţia neimpozitării salariului minim ar
reprezenta un scut fiscal care ar avea efecte sociale
extraordinare, ar reduce sărăcia, ar încuraja munca, ar activa forţa de muncă,
ar ţine oamenii în România.
De ce pleacă oamenii la muncă în altă
ţară?(…) din cauza diferenţei de salariu, mai ales când vorbim de forţa de
muncă slab calificată, necalificată, sau la început de drum. (…) Exact pe oamenii
aceia noi îi impozităm cel mai dur, le luăm cele mai multe taxe din UE (…)
Când munceşti 48 de ore pe săptămână să fii în sărăcie e o chestie clară de
economie bolnavă, a apreciat Năsui. El a adăugat că mai există şi
opţiunea ca această măsură să nu fie aplicată în sectorul HoReca, dar a fost
luată în calcul şi varianta îngheţării salariului minim brut şi implementarea
unor tranşe de neimpozitare. În prezent, în România salariul minim brut este de
2.300 de lei.
Un consorţiu
format din Banca Naţională a României, Banca Centrală a Olandei şi Banca
Lituaniei a câştigat procesul de selecţie pentru proiectul Consolidarea
supravegherii, guvernanţei corporative şi gestionării riscurilor în sectorul
financiar din Republica Moldova, transmite Delegaţia Uniunii Europene la
Chişinău. Proiectul, finanţat de Uniunea Europeană în cadrul programului
EU4Moldova, se va derula pe o perioadă de 24 de luni şi vizează consolidarea
cadrului macroprudenţial pentru prevenirea acumulării riscurilor sistemice,
alinierea cadrului legal al supravegherii sectorului de asigurări şi asigurări
auto de răspundere civilă la cerinţele acquis-ului european, elaborarea unui
nou cadru legal pentru consolidarea supravegherii instituțiilor financiare
nebancare şi pregătirea pentru aderarea la SEPA – Zona Unică de Plăţi în Euro.
Implementarea proiectului va fi realizată de BNR în colaborare cu Autoritatea
de Supraveghere Financiară şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia
Consumatorilor din România.
Muzeograful
Alina-Ruxandra Mircea, din cadrul Muzeului Brăilei Carol I a
susţinut pe 28 iulie workshop-ul online
Forța de nebiruit a vieții noi: Note despre iconografia electrificării în
arta românească postbelică. Evenimentul, organizat în limba engleză, a
fost găzduit de Muzeul de Artă Modernă din Varșovia și s-a desfășurat pe
platforma Zoom. Reprezentanţa Institutului Cultural Român în capitala Poloniei
transmite că workshop-ul a fost un un eveniment asociat expoziției Planul
de o mie de ani a artistei Agnieszka Polska, expoziţie ce poate fi văzută
la Muzeul de Artă Modernă din Varșovia până pe 19 septembrie.
