Jurnal românesc – 29.10.2024
Conform datelor furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă, 6.916 români din diaspora au optat pentru votul prin corespondență la alegerile prezidențiale din 2024.
Leyla Cheamil, 29.10.2024, 11:15
Conform datelor furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă, 6.916 români din diaspora au optat pentru votul prin corespondență la alegerile prezidențiale din 2024. De asemenea, cererile de vot la secție au fost de 6751 de cetățeni din străinătate. La alegerile prezidențiale din acest an, românii din străinătate au avut posibilitatea de a se înregistra pentru a vota fie prin corespondență, fie pe listele electorale la o secție de votare din afara țării.
Biroul Electoral Central a decis că, în situația în care un alegător român cu domiciliul sau reședința în străinătate are aprobate atât solicitarea pentru votul prin corespondență, cât și cea pentru votul la secție, prioritate va avea votul prin corespondență. Conform reglementărilor, dacă alegătorul a optat pentru ambele modalități și a trimis plicul cu votul prin corespondență, acesta va fi luat în considerare, iar persoana respectivă nu va mai putea vota la secție.
Dacă, însă, plicul nu ajunge la timp sau este invalidat, alegătorul își păstrează dreptul de a vota în persoană la o secție de vot din străinătate. Această măsură este menită să asigure că fiecare cetățean își poate exprima opțiunea fără riscul unei dublări a votului. Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente a anunțat că, pentru alegerile prezidențiale, România va organiza în străinătate peste 950 de secții de votare, un număr record comparativ cu alte țări.
Preasfințitul Părinte Atanasie de Bogdania, Arhiereu vicar al Episcopiei Italiei, a fost ales în demnitatea de Arhiepiscop Ortodox Român al Marii Britanii și Irlandei de Nord. De asemenea, preasfinţitul Părinte Nectarie de Bretania a fost ales episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Irlandei şi Islandei. Aceste alegeri au avut loc în şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, desfășurată la Palatul Patriarhiei. Arhiepiscopia Marii Britanii și Irlandei de Nord, precum și Episcopia Irlandei și Islandei au fost înființate în data de 29 februarie 2024. Noile eparhii fac parte din Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale și Meridionale. În Marea Britanie trăiesc peste un milion de români care au, în acest moment, 63 de parohii, filii și misiuni ortodoxe, precum și trei mănăstiri.
Centrul de artă Contemporană Conde Duque din Madrid găzduiește, până pe 8 decembrie, instalația „Fântâna” creată de arhitectul Cristian Corvin, proiectul care a reprezentat România la cea de a X-a ediție a Festivalului Internațional de Arhitectură și Design Concéntrico din Logroño, Spania. Potrivit ICR, proiectul este o fântână circulară cu un element jucăuș în centru, o compoziție de oglinzi convexe (asemănătoare cu cele din trafic) înfățișând o figură zoomorfă care ar putea fi o caracatiță, dar și un extraterestru sau altă ființă fantastică. Oglinzile se rotesc pe axe, astfel încât oamenii să poată vedea reflexia în mișcare a mediului urban, a activităților sociale și, de asemenea, a lor înșiși, ceea ce îl face interactiv într-un mod vizual hipnotic.
Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin organizează concertul „Salon de muzică regală românească” pe 4 noiembrie, la Berlin. Proiectul se desfășoară în cadrul expoziției „Dora Hitz – Lupta dintre vechi și nou”, care are loc la Villa Liebermann în perioada 19 octombrie 2024 – 25 ianuarie 2025. Acest eveniment marchează comemorarea a 100 de ani de la încetarea din viață a pictoriței Curții Regale Române care a trăit între anii 1853-1924, cunoscută pentru contribuțiile sale semnificative la arta curții regale românești. „Salon de muzică regală românească” își propune să recreeze atmosfera salonului de muzică de la Castelul Peleș, un spațiu care s-a desfășurat la inițiativa reginei Elisabeta, o mare iubitoare a muzicii și o talentată pianistă, care a studiat în Germania natală cu Clara Schumann și la Petersburg cu Anton Rubinstein. Concertul cameral va cuprinde lucrări muzicale din perioada 1882-1916, incluzând compozitori precum Stan Golestan, Béla Bartók și Ravel, care au fost oaspeți ai reginei atât la București, cât și la Sinaia.
