Jurnal românesc – 29.11.2018

Comunele Hida, din judeţul Sălaj, şi Mahala, din
fosta regiune istorică Bucovina, în prezent din Ucraina, au semnat, miercuri, la
Hida, un acord de înfrăţire. Semnarea documentului de către primarul comunei Hida,
Dumitru Petruţ, şi primarul comunei Mahala, Elena Nandriş, a avut loc chiar în
ziua în care a fost marcată împlinirea a 100 de ani de la unirea României cu Bucovina. Prezent la eveniment, prefectului judeţului
Sălaj, Florin Florian, a subliniat faptul că Unirea de la 1 Decembrie 1918 nu
ar fi fost posibilă fără cele două evenimente cruciale pentru istoria poporului
român: unirea României cu Basarabia, din 27 martie, şi apoi unirea cu Bucovina,
din 28 noiembrie.
Raemintim că a urmat apoi unirea cu celelalte provincii românești – Transilvania, Banat, Maramureş şi
Crişana – aflate, până atunci, sub stăpânirea imperiului habsburgic, şi astfel
se năștea, la 1 decembrie, Statul Național Unitar român.Comuna
Mahala, din Ucraina, a făcut parte din regiunea Bucovina şi are în prezent
circa 11.000 de locuitori, din care peste 7.000 sunt români.

Mihai Pelin, 29.11.2018, 11:49

Comunele Hida, din judeţul Sălaj, şi Mahala, din
fosta regiune istorică Bucovina, în prezent din Ucraina, au semnat, miercuri, la
Hida, un acord de înfrăţire. Semnarea documentului de către primarul comunei Hida,
Dumitru Petruţ, şi primarul comunei Mahala, Elena Nandriş, a avut loc chiar în
ziua în care a fost marcată împlinirea a 100 de ani de la unirea României cu Bucovina. Prezent la eveniment, prefectului judeţului
Sălaj, Florin Florian, a subliniat faptul că Unirea de la 1 Decembrie 1918 nu
ar fi fost posibilă fără cele două evenimente cruciale pentru istoria poporului
român: unirea României cu Basarabia, din 27 martie, şi apoi unirea cu Bucovina,
din 28 noiembrie.
Raemintim că a urmat apoi unirea cu celelalte provincii românești – Transilvania, Banat, Maramureş şi
Crişana – aflate, până atunci, sub stăpânirea imperiului habsburgic, şi astfel
se năștea, la 1 decembrie, Statul Național Unitar român.Comuna
Mahala, din Ucraina, a făcut parte din regiunea Bucovina şi are în prezent
circa 11.000 de locuitori, din care peste 7.000 sunt români.

Peste jumătate dintre români se declară mai
degrabă de acord cu unirea României cu Republica Moldova, conform unui
sondaj recent. Astfel, la întrebarea Dvs., personal, aţi fi mai degrabă
de acord sau mai degrabă împotriva unirii României cu Republica Moldova?,
59% au răspuns de acord, 27% au răspuns împotrivă, iar 14% nu
ştiu/nu răspund. Sondajul
mai relevă că 85% dintre cei chestionaţi s-au declarat mândri că sunt români.
Întrebaţi care este cel mai puternic vecin pe
care îl are România, aproape jumatate au răspuns Ungaria, 19% – Ucraina, 14% -
Moldova, și 11% – Serbia. Totodată, aproape o treime dintre intervievaţi
consideră că România ar trebui să aibă cele mai bune relaţii cu Ungaria, 28% cu
Moldova și 12% cu Ucraina.

În contextul marcării Centenarului Marii Uniri, Ministerul pentru
Românii de Pretutindeni a demarat acțiunea Itinerar Centenar pentru Jurnaliști
Români din Diaspora, în scopul facilitării contactelor dintre mass-media
românească din afara granițelor țării cu cele din România și a dezvoltării unei
dimensiuni de abordare permanentă a situațiilor din comunitățile românești.
Evenimentul este organizat până pe 2 decembrie. Programul proiectului cuprinde
ateliere de lucru și schimb de bune practici cu instituții mass-media din
România, dezbateri și acțiuni de networking pe teme privind situația presei din
Diaspora, a mass-media de expresie românească și oportunități de cooperare
între mass-media din aceste state și România, participare la evenimentul festiv
de încheiere a proiectului Ministerului pentru Românii de Pretutindeni 100
pentru Centenar, precum și participare la manifestări care vor avea loc la
Alba Iulia în data de 1 decembrie.

Miercuri, la
București, la Librăria Sophia, a avut loc lansarea cărţii Preasfințitului
Părinte Episcop Macarie al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord, Să
topim ghețarii sufletului! 10 ani cu Hristos în Scandinavia. La eveniment au
participat autorul, Radu Preda, teolog și președinte al Institutului de
Investigare a Crimelor Comunismului și Memoriei Exilului din România (IICCMER),
Teodor Baconschi, teolog și diplomat, Răzvan Bucuroiu, publicist și om de
televiziune, și Gheorghe Holbea, conferențiar la Facultatea de Teologie
Ortodoxă (Universitatea București). Volumul este prilejuit de împlinirea a 10
ani de misiune ortodoxa românească în Scandinavia, fiind dedicat de PS Macarie
românilor din țările nordice.