Jurnal românesc – 3.10.2014
Şase ţări central şi est-europene – Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia, Bulgaria şi România – şi-au declarat opoziţia faţă de ţintele propuse de CE pentru 2030 în domeniul schimbărilor climatice, cu numai trei săptămâni înaintea unui Consiliu European în care va fi discutat acest subiect. În cadrul eforturilor de limitare a încălzirii globale cu 2 grade C, Comisia a propus în ianuarie mai multe obiective pentru 2030. Astfel, emisiile de gaze cu efect de seră vor trebui reduse cu 40%, cota de energii regenerabile să reprezinte 27% din totalul de energie consumată, iar eficienţa energetică să sporească cu 30% până în 2030. În martie şi iunie, liderii statelor membre UE nu au reuşit să ajungă la un acord asupra propunerii executivului comunitar, dar ei speră să ajungă la un consens la summitul din 23 şi 24 octombrie, de la Bruxelles.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 03.10.2014, 11:37
Şase ţări central şi est-europene – Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia, Bulgaria şi România – şi-au declarat opoziţia faţă de ţintele propuse de CE pentru 2030 în domeniul schimbărilor climatice, cu numai trei săptămâni înaintea unui Consiliu European în care va fi discutat acest subiect. În cadrul eforturilor de limitare a încălzirii globale cu 2 grade C, Comisia a propus în ianuarie mai multe obiective pentru 2030. Astfel, emisiile de gaze cu efect de seră vor trebui reduse cu 40%, cota de energii regenerabile să reprezinte 27% din totalul de energie consumată, iar eficienţa energetică să sporească cu 30% până în 2030. În martie şi iunie, liderii statelor membre UE nu au reuşit să ajungă la un acord asupra propunerii executivului comunitar, dar ei speră să ajungă la un consens la summitul din 23 şi 24 octombrie, de la Bruxelles.
Aproape 300.000 de români trăiesc şi muncesc în Germania, ei fiind foarte bine integraţi pe piaţa muncii şi în societate – a declarat, la Bucureşti, ministrul german al Muncii, Andrea Nahles. După o întrevedere cu omologul său român, Rovana Plumb, ministrul Nahles a mai spus că relaţia bilaterală foarte bună trebuie extinsă de la nivel naţional la nivel local, prin parteneriate între oraşe din România şi Germania. Cele două ţări vor semna, până la sfârşitul anului, un memorandum de înţelegere pentru sprijinirea tinerilor, a grupurilor vulnerabile şi a persoanelor vârstnice – a precizat Rovana Plumb, care a salutat felul în care guvernul federal tratează şi respectă lucrătorii români. Parteneriatul, bazat pe schimbul de experienţă româno-german, va fi susţinut cu fonduri de la UE.
Rolul geostrategic al României în actualul context internaţional şi importanţa parteneriatului Bucureştiului cu UE şi NATO au fost evidenţiate, joi, la Conferinţa Bucharest Forum de la Palatul Parlamentului. Ministrul Apărării, Mircea Duşa, a accentuat faptul că obiectivul României este stabilirea unei zone sigure, democratice şi prospere în contextul evoluţiilor din ultima perioadă care au afectat securitatea regională şi internaţională. Ministrul de externe, Titus Corlăţean, a arătat, pe de altă parte, că există un context politic favorabil cooperării între Europa şi Asia, iar acest lucru trebuie fructificat. România a făcut paşi pentru a dezvolta relaţiile cu China, a precizat Corlăţean, dar intenţia autorităţilor de la Bucureşti este să realizeze acelaşi lucru cu Japonia, India şi cu alte state din Asia. Potrivit ministrului Economiei, Constantin Niţă, România se poate transforma într-un nod regional strategic pe noul Drum al Mătăsii”, având în vedere numeroasele resurse de care dispune, atât în domeniul energetic, cât şi de altă natură.
Preţurile producţiei industriale au scăzut atât în zona euro, cât şi în UE în ansamblul său, însă, România, Letonia şi Suedia înregistrează creşteri la acest capitol, relevă datele publicate de Oficiul European de Statistică – Eurostat. În luna august, faţă de perioada similară a anului trecut, preţurile producţiei industriale s-au diminuat cu 1,4% în zona euro şi cu 1,5% în UE. Pe categorii de bunuri, în Uniune, cele mai mari scăderi s-au înregistrat în sectorul energetic şi în industria bunurilor intermediare. În schimb, au apărut majorări de preţuri la bunurile de uz curent, de capital şi în industria bunurilor de folosinţă îndelungată. Singurele creşteri de preţuri la producţia industrială au fost înregistrate în România, cu 0,8%, iar în Letonia şi Suedia, cu 0,3%.
