Jurnal românesc – 30.03.2015
Proiectul noului Cod Fiscal şi cel de Procedură Fiscală se află în dezbatere în Parlamentul de la Bucureşti, după ce au fost aprobate de guvern săptămâna trecută. Premierul Victor Ponta şi-a exprimat speranţa că ele vor fi adoptate în până la finele sesiunii parlamentare, 30 iunie, astfel încât să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016. Cele mai importante prevederi vizează TVA de 20% pentru toate bunurile şi serviciile, şi de 9 procente pentru carne, peşte, lapte şi produse lactate, ouă, legume şi fructe. Şi accizele la principalele produse energetice se vor diminua. Alte măsuri prevăzute în noul cod fiscal începând din 2018 vizează reducerea CAS cu 3 procente la angajat şi cu 2 la angajator. În ceea ce priveşte cota unică, aceasta ar trebui să scadă din 2019 de la 16% la 14%. FMI consideră, totuşi, că România nu are spaţiu să reducă taxele, până nu îmbunătăţeşte colectarea lor şi administrarea veniturilor. La rândul său, opoziţia liberală consideră că măsurile fiscale, dar şi o creştere a taxelor şi impozitelor locale vor afecta mediul de afaceri.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 30.03.2015, 12:59
Proiectul noului Cod Fiscal şi cel de Procedură Fiscală se află în dezbatere în Parlamentul de la Bucureşti, după ce au fost aprobate de guvern săptămâna trecută. Premierul Victor Ponta şi-a exprimat speranţa că ele vor fi adoptate în până la finele sesiunii parlamentare, 30 iunie, astfel încât să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016. Cele mai importante prevederi vizează TVA de 20% pentru toate bunurile şi serviciile, şi de 9 procente pentru carne, peşte, lapte şi produse lactate, ouă, legume şi fructe. Şi accizele la principalele produse energetice se vor diminua. Alte măsuri prevăzute în noul cod fiscal începând din 2018 vizează reducerea CAS cu 3 procente la angajat şi cu 2 la angajator. În ceea ce priveşte cota unică, aceasta ar trebui să scadă din 2019 de la 16% la 14%. FMI consideră, totuşi, că România nu are spaţiu să reducă taxele, până nu îmbunătăţeşte colectarea lor şi administrarea veniturilor. La rândul său, opoziţia liberală consideră că măsurile fiscale, dar şi o creştere a taxelor şi impozitelor locale vor afecta mediul de afaceri.
Proteste faţă de politicienii cu probleme penale din Parlamentul de la Bucureşti au avut loc, duminică, în Italia, în faţa reprezentanţelor diplomatice ale României din Roma, Milano şi Torino. Şi la Bucureşti şi în alte mari oraşe din România au avut loc proteste împotriva modului în care aleşii se folosesc de imunitatea care le este conferită prin lege pentru a scăpa de problemele cu justiţia. Unii manifestanţi au cerut anularea imunităţii parlamentare. Protestele survin după votul din Senatul României în cazul fostului ministru social-democrat al transporturilor, Dan Şova, acuzat de complicitate la abuz în serviciu. Majoritatea senatorilor prezenţi au votat favorabil cererea DNA de încuviinţare a arestării preventive a lui Şova, dar aceasta a fost respinsă din lipsă de cvorum.
33 de elevi ucraineni din regiunea Lugansk, din estul Ucrainei, au petrecut vacanţa în România, mai precis în judeţul Suceava (nord-est), într-un gest de solidaritate al românilor cu populaţia Ucrainei afectată din conflictul din sud-estul ţării, a anunţat Ministerul de Externe de la Bucureşti. Autorităţile de la Bucureşti vor analiza cu deschidere eventuale solicitări similare, mai multe consilii judeţene din ţară exprimându-şi disponibilitatea de a primi în tabere şcolare elevi din zonele afectate de conflict din Ucraina şi de a le oferi condiţiile adecvate pentru petrecerea vacanţelor într-un mediu deschis şi prietenos.
PNL a depus în Parlamentul de la Bucureşti un proiect de lege privind votul prin corespondenţă. În opinia liberalilor, simpla mărire a numărului de secţii de votare nu este suficientă, iar proiectul va intra în dezbatere parlamentară şi va fi un test important pentru actorii politici. Alegătorul care optează pentru votul prin corespondenţă va primi acasă un plic care conţine instrucţiunile de vot şi un certificat de alegător. În plus, în plic va exista Declaraţia pe proprie răspundere, care are rolul de a certifica, prin semnătura şi datarea olografă, că votul a fost exprimat în condiţii legale, adică neinfluenţat de nimeni, şi fără a primi foloase materiale. Potrivit proiectului liberal, alegătorul expediază votul, prin intermediul unui operator poştal ales în urma unei licitaţii, la Biroul Electoral Central, care verifică dacă acesta este valid şi îl introduce în urnă, urmând a fi deschis în momentul încheierii procesului de votare.
