Jurnal Românesc – 30.03.2021
Preşedintele Klaus Iohannis a oferit medalia aniversară Centenarul Marii Uniri mai multor personalităţi ale vieţii culturale din Republica Moldova în semn de apreciere pentru efortul depus în vederea păstrării identităţii naţionale şi a răspândirii valorilor culturale româneşti. În total 20 de persoane au fost decorate, între care Elena Pintilei, director general al Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova, Nicolae Botgros, directorul artistic şi prim-dirijorul Orchestrei Naţionale de Muzică Populară Lăutarii, Nicolae Bulat, profesor, istoric şi scriitor, director al Muzeului de Istorie şi Etnografie din Soroca, Alexandru Grecu, actor şi regizor, preşedintele Uniunii Teatrale din Republica Moldova, Gheorghe Cojocaru, istoric, director al Institutului de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi Tudor Zbârnea, directorul Muzeului Naţional de Artă al Moldovei. Medalia aniversară Centenarul Marii Uniri este oferită cu ocazia marcării Centenarului Teatrului Naţional Mihai Eminescu din Chişinău, precum şi cu prilejul sărbătoririi a 30 de ani de relaţii diplomatice între România şi Republica Moldova.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 30.03.2021, 11:43
Preşedintele Klaus Iohannis a oferit medalia aniversară Centenarul Marii Uniri mai multor personalităţi ale vieţii culturale din Republica Moldova în semn de apreciere pentru efortul depus în vederea păstrării identităţii naţionale şi a răspândirii valorilor culturale româneşti. În total 20 de persoane au fost decorate, între care Elena Pintilei, director general al Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova, Nicolae Botgros, directorul artistic şi prim-dirijorul Orchestrei Naţionale de Muzică Populară Lăutarii, Nicolae Bulat, profesor, istoric şi scriitor, director al Muzeului de Istorie şi Etnografie din Soroca, Alexandru Grecu, actor şi regizor, preşedintele Uniunii Teatrale din Republica Moldova, Gheorghe Cojocaru, istoric, director al Institutului de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi Tudor Zbârnea, directorul Muzeului Naţional de Artă al Moldovei. Medalia aniversară Centenarul Marii Uniri este oferită cu ocazia marcării Centenarului Teatrului Naţional Mihai Eminescu din Chişinău, precum şi cu prilejul sărbătoririi a 30 de ani de relaţii diplomatice între România şi Republica Moldova.
Un autocar cu peste 30 de cetăţeni români la bord a fost oprit de poliţiştii spanioli în apropiere de graniţa dintre Spania şi Franţa, după ce colegii lor francezi i-au alertat asupra faptului că pasagerii aveau rezultate false ale unor teste PCR pentru depistarea COVID-19. Potrivit site-ului elperiodico.com, citat de Agerpres, în urma verificărilor s-a constatat că românii aveau certificate false în care se menţiona că testele pentru infecţia cu SARS-CoV2 au fost efectuate în laboratoare din Spania. La rândul lor, francezii de la francebleu.fr scriu că în spatele acestei afaceri s-ar putea afla o reţea din Spania care se ocupă cu falsificarea pe scară extinsă a testelor PCR. Poliţiştii au contactat laboratoarele menţionate în documente, iar reprezentanţii acestora au confirmat faptul că înscrierile de pe testele PCR fie nu corespundeau emiţătorului, fie se regăseau în dreptul unei alte persoane. Românii în cauză au fost iniţial reţinuţi, dar eliberaţi după audieri. Poliţiştii spanioli au început o anchetă pentru a stabili cu exactitate faptele şi posibila implicare a altor persoane urmând ca autorităţile judiciare să se pronunţe în acest caz.
Secretarul de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, Oana Ursache, a participat la o reuniune de lucru cu reprezentanți ai Patriarhiei Române, ocazie cu care s-a discutat despre proiectele pe care cele două instituții urmează să le deruleze în beneficiul comunităților de români din străinătate. Departamentul transmite că Biserica Ortodoxă Română este fundamentală pentru românii din străinătate, în condiţiile în care parohiile de peste hotare ajută la păstrarea vie a tradițiilor românești și a limbii materne. DRP a mai anunţat că românii din diaspora pot să solicite audienţe pe site-ul instituţiei, dprp.gov.ro. Conaţionalii interesaţi trebuie să acceseze secţiunea Audienţe din meniul principal al site-ulului şi să completeze un formular care conţine atât date de contact, cât şi o scurtă descriere a problemelor cu care se confruntă. DRP precizează că audiențele au loc online, în fiecare marți, în intervalul orar 18.00 – 20.00, ora României.
Dosarul multinaţional Arta cămăşii cu altiţă – element de identitate culturală în România şi Republica Moldova a fost depus la UNESCO, pentru înscrierea în Lista reprezentativă a elementelor de patrimoniu cultural imaterial, a anunţat ministerul Culturii. Dosarul, întocmit cu participarea grupurilor naţionale de experţi de pe ambele maluri ale Prutului, cuprinde viabilitatea elementului şi prezintă răspândirea geografică a practicilor şi tehnicilor legate de coaserea şi purtarea cămăşilor cu altiţă. Sunt prezentate, totodată, etimologia cuvântului altiţă, diversitatea regională a elementului, cu menţionarea materiilor prime, a instrumentarului de lucru, a modalităţilor de structurare a decorului, a motivelor decorative, a tratării lor plastice şi a cromaticii. Cercetările zonelor etnografice de manifestare a cămăşii cu altiţă au atestat răspândirea acesteia, în prezent, în Moldova, Bucovina, Oltenia, Muntenia şi sudul Transilvaniei şi au oferit detalii semnificative cu privire la existenţa vie a elementului. Documentul semnalează continuitatea artei cămăşii cu altiţă pe teritoriul României şi în Moldova de peste Prut, semnificativă pentru definirea sa ca marcă identitară menită să asigure coeziune şi apartenenţă, precizează ministerul Culturii de la Bucureşti. Dosarul de candidatură fi evaluat în cadrul celei de-a 17-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, care este programată în perioada noiembrie – decembrie 2022.
