Jurnal românesc – 30.03.2026

150 de români stabiliţi în Italia au primit, sâmbătă seara, la Roma, Diplome de Excelenţă din partea Camerei Deputaţilor, înmânate de vicepreşedintele Adrian Cosma şi preşedintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni, Mircea Roşca.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 30.03.2026, 11:22

150 de români stabiliţi în Italia au primit, sâmbătă seara, la Roma, Diplome de Excelenţă din partea Camerei Deputaţilor, înmânate de vicepreşedintele Adrian Cosma şi preşedintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni, Mircea Roşca. Acesta a subliniat că, prin astfel de iniţiative, România trebuie să îşi promoveze oamenii de valoare. “Cred că diaspora, România de pretutindeni aş numi-o eu mai bine, spune Mircea Roşca, este şi trebuie să devină un proiect de ţară. Cred că România de pretutindeni nu înseamnă doar cei care muncesc şi trimit bani în ţară, înseamnă repere în societatea din Europa, înseamnă repere în mediul de afaceri, repere în educaţie, în cultură, chiar în cercetare. Avem aceşti ambasadori care au reuşit în aceste ţări şi cred că, în acest context, prin formarea unei unităţi care să genereze lideri, repere ale acestor români care ne reprezintă cu cinste, (…) putem cu adevărat să lucrăm la o perspectivă care să pună România şi mai sus decât este.”

Printre premianţi s-a numărat şi corespondenta Radio România la Roma, Elena Postelnicu, care a fost, pentru un an, şi preşedintele Asociaţiei Presei Străine din Italia.

* * *

Institutul Cultural Român din New York a inaugurat sezonul 2026 al seriei „Seratele Enescu” printr-un recital de muzică clasică susținut de violoncelistul Valentin Răduțiu și pianista Yoon Lee, eveniment realizat în cadrul sezonului cultural „Primăvara Francofoniei la New York”. Deschis de directorul ICR New York, Dorian Branea, alături de reprezentanți ai misiunilor diplomatice ale României și Organizației Internaționale a Francofoniei la ONU, concertul a oferit publicului o experiență artistică de înaltă ținută, celebrând interferențele dintre tradițiile muzicale europene și americane. Cei doi artiști de prestigiu internațional, Valentin Răduțiu și Yoon Lee, sunt recunoscuți pentru profunzimea interpretativă și carierele lor pedagogice de elită, oferind o incursiune sonoră rafinată ce marchează un nou capitol în dialogul cultural româno-american.

Evenimentul se derulează în parteneriat cu Misiunea Permanentă a României la ONU şi cu Reprezentanţa Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei la ONU. Prin acest eveniment, ICR din New York se alătură demersurilor naţionale de promovare a candidaturii lui Dacian Cioloş pentru poziţia de secretar general al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, iniţiativa având ca scop reafirmarea şi întărirea rolului României în spaţiul cultural francofon şi contribuind la dialogul cultural internaţional.

* * *

Institutul Cultural Român din Bruxelles organizează, în perioada 29 martie – 2 aprilie, un turneu literar al scriitorului Mircea Cărtărescu în Luxemburg, Haga şi Amsterdam, în continuarea participării sale la a 55-a ediţie a Târgului internaţional de Carte de la Bruxelles. Turneul este dedicat, în principal, promovării operei “Theodoros”, apărută în franceză, în 2024, şi în olandeză, în 2025. Ambele apariţii editoriale au fost primite cu interes, generând recenzii elogioase în publicaţii de referinţă din spaţiul francofon şi neerlandofon. Epopeea valahului Tudor devenit Theodoros sau Tewodros al Etiopiei este o carte surprinzătoare prin restituirea culturală pe care o operează la nivel ficțional, stilistic, narativ recreând o atmosferă nu neapărat levantină, cât occidentală şi oferind pe tavă cititorului rolul judecătorului suprem al faptelor divino-umane la care asistă.

* * *

Institutul Cultural Român de la Tokyo lansează, pe 3 aprilie, la sediul Ambasadei României în Japonia, seria de dezbateri „Japan through Romanian Eyes/Japonia prin ochii românilor”, un program care își propune să prezinte felul în care bornele culturale japoneze sunt asimilate și practicate de românii care trăiesc în Japonia, excelând în domenii care folosesc motivele specifice culturii, artei și civilizației japoneze. Proiectul va aduce laolaltă, în cadrul întâlnirilor, persoane originare din România care, luând contact cu cultura și artele japoneze, au ajuns să performeze – prin înțelegere, asimilare și transfigurare cultural-profesională – în Japonia. Seria va debuta cu o dezbatere dedicată volumului Scrisori din Cipangu. Povestiri japoneze de autori români, apărut la Editura Trei în 2016 și ilustrat de Dan Perjovschi.

Nouă autori din cei 14 ale căror texte au apărut în volum vor lua parte la eveniment – cu prezență fizică și online – luând cuvântul în cadrul discuției moderate de Irina Holca, scriitoare, traducătoare și profesor universitar de literatură japoneză la Tokyo. Cipangu – nume a cărui sonoritate ne duce azi cu gândul la un tărâm imaginar – e prima denumire sub care Japonia a fost cunoscută în Europa. În seria „Japonia prin ochii românilor” mai sunt programate alte două întâlniri: pe 13 iunie, cu tema „Traducători și traduceri în Țara Soarelui Răsare: traducători din japoneză în română și traducători din română în japoneză”, și pe 11 iulie, cu tema „Artele tradiționale japoneze – ikebana, yuzen, festivalurile japoneze, matsuri și grădinile japoneze”.