Jurnal românesc – 30.06.2016
Cetăţenii europeni care muncesc în alte ţări decât cele de origine ar putea vota în viitorul apropiat prin Internet. Procedura a fost prezentată la Bruxelles, în cadrul unei dezbateri publice, şi ar putea fi introdusă în ţările din spaţiul comunitar la alegerile europarlamentare din 2019. Numărul celor care votează ar putea creşte astfel, mai ales că procedura este la îndemână – a declarat, pentru Radio România, eurodeputata Monica Macovei. Peste 80 de milioane de cetăţeni europeni lucrează în afara ţărilor de origine, iar dintre aceştia mai puţin de 5 procente îşi exercită dreptul la vot – a subliniat, la rândul său, reprezentantul Organizaţiei Europeni în lume, Dorin Fleşeriu. El a adăugat că în ţările din spaţiul comunitar muncesc trei milioane de români, iar votul prin internet va fi în beneficiul acestora. Sistemul de vot prin internet funcţionează deja în unele ţări, precum Estonia, şi e considerat de specialişti accesibil, sigur şi transparent.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 30.06.2016, 12:06
Cetăţenii europeni care muncesc în alte ţări decât cele de origine ar putea vota în viitorul apropiat prin Internet. Procedura a fost prezentată la Bruxelles, în cadrul unei dezbateri publice, şi ar putea fi introdusă în ţările din spaţiul comunitar la alegerile europarlamentare din 2019. Numărul celor care votează ar putea creşte astfel, mai ales că procedura este la îndemână – a declarat, pentru Radio România, eurodeputata Monica Macovei. Peste 80 de milioane de cetăţeni europeni lucrează în afara ţărilor de origine, iar dintre aceştia mai puţin de 5 procente îşi exercită dreptul la vot – a subliniat, la rândul său, reprezentantul Organizaţiei Europeni în lume, Dorin Fleşeriu. El a adăugat că în ţările din spaţiul comunitar muncesc trei milioane de români, iar votul prin internet va fi în beneficiul acestora. Sistemul de vot prin internet funcţionează deja în unele ţări, precum Estonia, şi e considerat de specialişti accesibil, sigur şi transparent.
Românii care se află în Marea Britanie vor putea să rămână
şi să muncească în Regatul Unit – i-a declarat premierul David Cameron
preşedintelui Klaus Iohannis, miercuri, la Bruxelles, la prima reuniune a
Consiliului European după referendumul la care majoritatea britanicilor au
votat pentru ieşirea ţării lor din Uniunea Europeană. Şeful demisionar al
guvernului de la Londra a prezentat scuze pentru incidentele cu caracter xenofob
ce au avut loc în Marea Britanie după referendum. La rândul său, preşedintele
Iohannis a subliniat că, în interesul cetăţenilor săi, România trebuie să-şi
negocieze relaţia cu Londra cu luciditate şi nu în mod emoţional.
Tot la Bruxelles, şeful statului a mai declarat că, în discuţiile
pe tema acordului economic şi comercial Uniunea Europeană – Canada, aşa-numitul
CETA, a reiterat importanţa eliminării obligativităţii vizelor canadiene pentru
cetăţenii români. De asemenea, el şi-a exprimat speranţa că preşedinţia slovacă
a Uniunii Europene, din al doilea semestru al acestui an, ar putea include
printre priorităţi şi integrarea României şi a Bulgariei în Spaţiul Schengen.
La Chişinău au fost comemoraţi 76 de ani de la anexarea Basarabiei, nordului Bucovinei şi Ţinutului
Herţa de către Uniunea Sovietică, în urma înţelegerii secrete dintre Moscova
stalinistă şi Berlinul nazist. La 28 iunie 1940, trupele sovietice au ocupat
teritoriile româneşti răsăritene şi
au instaurat un regim totalitar
comunist, pe care istoricii îl califică drept străin de identitatea românească
a basarabenilor. Acesta a însemnat colectivizarea forţată, impunerea
alfabetului chirilic şi represiuni politice cărora le-au victime zeci de mii de
oameni, executaţi, arestaţi sau deportaţi în Siberia şi Kazahstan. Membri şi
simpatizanţi ai Partidului Liberal, formaţiune parlamentară care se pronunţă
pentru reunificarea Republicii Moldova cu România, au depus flori la monumentul
victimelor comunismului din centrul Chişinăului. La rândul lor, membrii
Asociaţiei Onoare, demnitate şi patrie au desfăşurat un tricolor
imens la statuia lui Ştefan cel Mare, pentru a transmite mesajul că Basarabia
simte româneşte şi trebuie să revină între vechile hotare.
