Jurnal românesc – 30.08.2019
Președintele
Autorităţii Electorale Permanente, Constantin-Florin Mitulețu-Buică, face un
apel către toți românii care se află în străinătate cu documente legale de
şedere să se înregistreze pe portalul www.votstrainatate.ro pentru ca
autoritățile române să înființeze secții de votare conform numărului de
înregistrări, şi nu pe baza unor informații vehiculate în spațiul public.
Apelul vine în contextul în care numărul celor care s-au înscris să voteze la
alegerile prezidenţiale din noiembrie este, potrivit AEP, dezamăgitor de
mic. Dacă la scrutinul din 26 mai au fost organizate în străinătate
441 de secții de votare şi au votat aproape 400.000 de cetățeni, acum
estimările MAE arată că trebuie înființate nu mai puțin de 900 de secții de
votare, estimări care nu au în spate o evidență clară a intenției de vot la
alegerile prezidențiale din anul 2019, spune şeful AEP. El precizează că
se aşteaptă ca măcar cei aproape 400.000 de români care au votat la
europarlamentare să se înregistreze, astfel încât să nu existe secții de
votare care să funcționeze nejustificat. Mitulețu-Buică spune că a luat act de
solicitările unor cetățeni români către misiunile diplomatice pentru
înființarea câtorva sute de secții de votare în străinătate, dar atrage atenţia
că, pe baza înregistrărilor de până acum, nu ar putea fi înființate legal nici
măcar zece secții de votare. Până vineri, pe portalul votstrainatate.ro se
înregistraseră aproape 29.000 de alegători români, din care peste 14.100 pentru
votul clasic la urne şi aproape 14.800 pentru cel prin corespondență. Potrivit
AEP, în topul înregistrărilor sunt Marea Britanie, Germania și Spania, dar cu
un număr foarte mic în comparație cel al românilor care au votat în aceste țări
la scrutinul din 26 mai.
Sorin Iordan, 30.08.2019, 11:13
Președintele
Autorităţii Electorale Permanente, Constantin-Florin Mitulețu-Buică, face un
apel către toți românii care se află în străinătate cu documente legale de
şedere să se înregistreze pe portalul www.votstrainatate.ro pentru ca
autoritățile române să înființeze secții de votare conform numărului de
înregistrări, şi nu pe baza unor informații vehiculate în spațiul public.
Apelul vine în contextul în care numărul celor care s-au înscris să voteze la
alegerile prezidenţiale din noiembrie este, potrivit AEP, dezamăgitor de
mic. Dacă la scrutinul din 26 mai au fost organizate în străinătate
441 de secții de votare şi au votat aproape 400.000 de cetățeni, acum
estimările MAE arată că trebuie înființate nu mai puțin de 900 de secții de
votare, estimări care nu au în spate o evidență clară a intenției de vot la
alegerile prezidențiale din anul 2019, spune şeful AEP. El precizează că
se aşteaptă ca măcar cei aproape 400.000 de români care au votat la
europarlamentare să se înregistreze, astfel încât să nu existe secții de
votare care să funcționeze nejustificat. Mitulețu-Buică spune că a luat act de
solicitările unor cetățeni români către misiunile diplomatice pentru
înființarea câtorva sute de secții de votare în străinătate, dar atrage atenţia
că, pe baza înregistrărilor de până acum, nu ar putea fi înființate legal nici
măcar zece secții de votare. Până vineri, pe portalul votstrainatate.ro se
înregistraseră aproape 29.000 de alegători români, din care peste 14.100 pentru
votul clasic la urne şi aproape 14.800 pentru cel prin corespondență. Potrivit
AEP, în topul înregistrărilor sunt Marea Britanie, Germania și Spania, dar cu
un număr foarte mic în comparație cel al românilor care au votat în aceste țări
la scrutinul din 26 mai.
Populaţia
rezidentă a României era la 1 ianuarie 2019 de 19.405.000 de persoane, în
scădere cu 125.000 faţă de 1 ianuarie 2018, arată detele publicate de
Institutul Naţional de Statistică. Una dintre cauzele scăderii este, potrivit
INS, îmbătrânirea demografică al cărei indice a crescut de la 116,3, în 2018,
la 118,8 persoane vârstnice la 100 persoane tinere la începutul acestui an. O a
doua cauză identificată de statisticieni este fenomentul emigrării. Anul
trecut, numărul celor care au plecat în străinătate l-a depăşit pe cel al
imigranţilor cu peste 57.000 de persoane. Conform datelor prezentate de Autoritatea Electorală Permanentă şi de
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, în diaspora se află peste 5,6
milioane de români. O mare parte a acestora însă nu şi-au schimbat
oficial reşedinţa şi apar în continuare ca locuitori în ţară. Românilor din
diaspora li se adaugă cei din comunităţile istorice din jurul graniţelor, care,
potrivit ministrului pentru românii de pretutindeni, Natalia Intotero, ar
număra aproape 4,4 milioane.
Partidul Liberal
Reformat din Republica Moldova şi-a schimbat denumirea în Partidul Popular
Românesc, iar preşedinte al partidului a fost ales jurnalistul Vlad Ţurcanu,
fost purtător de cuvânt al ex-preşedintelui Republicii Moldova Nicolae Timofti,
transmite Radio Chişinău. Reprezentanţii formaţiunii au motivat schimbarea prin
faptul că, până în prezent, nu s-a reuşit unificarea forţelor unioniste din
Republica Moldova. Vlad Ţurcanu a declarat că partidul va promova o politică
proromânească echilibrată dar fermă, pentru a apăra interesele legitime ale
populaţiei majoritare din Republica Moldova. Fără o relație cu România,
în materie de politică externă, de proiecte economice, culturale, educaționale,
de infrastructură, nu putem avea un parcurs fericit pentru Republica
Moldova, a declarat Țurcanu. PPR a anunţat că va participa la alegerile
locale generale, programate pentru 20 octombrie 2019, şi că în curând va face
publică lista de candidaţi.
