Jurnal românesc – 31.12.2013
România trebuie să plătească în 2014 peste 1,172 miliarde de euro către FMI, UE şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare din împrumutul stand-by contractat în 2009, potrivit datelor furnizate de Guvernul României. Rambursările sunt efectuate în contul pachetului financiar acordat României de creditorii internaţionali, în valoare totală de 19,95 miliarde de euro. Vârful de plată va fi în 2015, când autorităţile trebuie să ramburseze 1,826 miliarde de euro. Din aranjamentul încheiat cu FMI în 2009, România a intrat în posesia a şapte tranşe. Ultima – cea de-a opta – a fost considerată, la solicitarea autorităţilor române, de tip preventiv şi, în contextul evoluţiilor macroeconomice favorabile, nu a fost utilizată.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 31.12.2013, 12:16
România trebuie să plătească în 2014 peste 1,172 miliarde de euro către FMI, UE şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare din împrumutul stand-by contractat în 2009, potrivit datelor furnizate de Guvernul României. Rambursările sunt efectuate în contul pachetului financiar acordat României de creditorii internaţionali, în valoare totală de 19,95 miliarde de euro. Vârful de plată va fi în 2015, când autorităţile trebuie să ramburseze 1,826 miliarde de euro. Din aranjamentul încheiat cu FMI în 2009, România a intrat în posesia a şapte tranşe. Ultima – cea de-a opta – a fost considerată, la solicitarea autorităţilor române, de tip preventiv şi, în contextul evoluţiilor macroeconomice favorabile, nu a fost utilizată.
Consiliul European pentru Pescuit a aprobat propunerea Comisiei Europene privind cotele de pescuit în 2014 pentru stocurile de peşte din Marea Neagră. Această măsură vizează doar două state comunitare – România şi Bulgaria – care au ieşire la Marea Neagră. Principala prevedere este reducerea cotei de calcan cu 15%, respectiv până la 74 de tone, şi menţinerea neschimbată a cotei de şprot, la aproape 11.500 de tone. Cota la calcan se împarte egal între cele două state, în timp ce în cazul celei pentru şprot proporţia este de 70% pentru Bulgaria şi 30% pentru România. Pe de altă parte, toate ţările Uniunii sunt obligate să adopte, în 2014, noul pachet al reformei politicii comune pentru pescuit. Măsurile sunt menite, în principal, să oprească pescuitul excesiv şi să interzică aruncarea peştelui înapoi în ape.
În România, rata de absorbţie curentă a fondurilor structurale şi de coeziune a ajuns la 33,47% la data de 30 decembrie, de patru ori mai mare decât la începutul lunii mai 2012, când era de doar 8,53%. Potrivit unui comunicat al Ministerului Fondurilor Europene, suma solicitată Comisiei Europene pentru a fi rambursată României a ajuns la aproximativ 6,43 miliarde de euro. Din această sumă, în 2013, a fost solicitată Comisiei rambursarea a peste 3,56 miliarde de euro, mai mult decât s-a cerut în întreaga perioadă 2007-2012. Pe de altă parte, România a încasat 5,09 miliarde de euro din fondurile structurale şi de coeziune alocate în actuala perioadă de programare.
Un studiu al Institutului Guvernamental de Cercetare Socială şi Culturală din Regatul Ţărilor de Jos arată că două treimi dintre olandezi consideră că în ţara lor vin prea mulţi imigranţi din Europa de Est. Cele mai mari termeri ale lor sunt legate de criminalitate şi tensiuni pe piaţa muncii. Institutul a publicat studiul înainte de 1 ianuarie, dată la care sunt eliminate total restricţiile pe piaţa muncii pentru România şi Bulgaria, membre ale UE din 2007. 58% dintre olandezi consideră că est-europenii care vin să muncească în regat abuzează de sistemul asigurărilor sociale, iar 47% cred că aceştia acaparează locurile de muncă de pe piaţă, acceptând salarii mai mici decât localnicii. Numai 10% consideră că eliminarea restricţiilor pentru forţa de muncă din România şi Bulgaria aduce avantaje Olandei. Reprezentanţii instituţiilor europene au atras atenţia, în ultima vreme, în repetate rânduri, că libertatea de circulaţie a forţei de muncă este un drept fundamental.
