Jurnal românesc – 4.09.2014
Cei cinci judecători care vor face parte din Biroul Electoral Central pentru alegerea preşedintelui României vor fi desemnaţi vineri, în şedinţă publică, prin tragere la sorţi. Primul tur de scrutin va avea loc în data de 2 noiembrie, iar potrivit calendarului alegerilor, candidaturile trebuie depuse până pe data de 23 septembrie, la ora 24:00. Pe 28 septembrie, Biroul Electoral Central va anunţa candidaturile rămase definitive, iar pe 3 octombrie începe campania electorală, care se încheie la 1 noiembrie. Şi-au oficializat până acum candidaturile la funcţia de şef al statului premierul social-democrat Victor Ponta, liderul liberal Klaus Iohannis, din partea Alianţei Creştin-Liberale PNL-PDL, fostul prim-ministru liberal Călin Popescu-Tăriceanu, liderul PMP Elena Udrea şi eurodeputata, recent demisionara din PDL, Monica Macovei.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 04.09.2014, 11:21
Cei cinci judecători care vor face parte din Biroul Electoral Central pentru alegerea preşedintelui României vor fi desemnaţi vineri, în şedinţă publică, prin tragere la sorţi. Primul tur de scrutin va avea loc în data de 2 noiembrie, iar potrivit calendarului alegerilor, candidaturile trebuie depuse până pe data de 23 septembrie, la ora 24:00. Pe 28 septembrie, Biroul Electoral Central va anunţa candidaturile rămase definitive, iar pe 3 octombrie începe campania electorală, care se încheie la 1 noiembrie. Şi-au oficializat până acum candidaturile la funcţia de şef al statului premierul social-democrat Victor Ponta, liderul liberal Klaus Iohannis, din partea Alianţei Creştin-Liberale PNL-PDL, fostul prim-ministru liberal Călin Popescu-Tăriceanu, liderul PMP Elena Udrea şi eurodeputata, recent demisionara din PDL, Monica Macovei.
Persoanele fizice care au constituit depozite la CEC pentru achiziţionarea de autoturisme şi ulterior le-au transferat la BRD cu acelaşi scop pot încasa despăgubirile începând de joi, 4 septembrie. Potrivit unui comunicat al ministrului delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, valoarea despăgubirilor acordate este de circa 45 de mii de lei, din plafonul de o sută de milioane, aprobat iniţial.
Guvernul de la Bucureşti a semnat un Memorandum de înţelegere cu firma Airbus pentru construirea, anul viitor, a unei fabrici de elicoptere la Braşov. Premierul Victor Ponta a afirmat că, în ultimii ani, cu ajutorul elicopterelor cumpărate de la Airbus, România a creat, prin SMURD, cel mai performant sistem de intervenţie în situaţii de urgenţă din Europa. Şeful executivului a precizat că acordul va contribui şi la dezvoltarea echipamentelor militare şi că atât ministerul Apărării, cât şi ministerul de Interne au nevoie de modernizarea flotilelor de elicoptere.
Comisarul european pentru Agricultură, românul Dacian Cioloş, a anunţat deblocarea a 30 de milioane de euro, din programele de promovare a politicii agricole comune, pentru fermierii europeni afectaţi de embargoul impus de Rusia. Cioloş i-a declarat corespondentului Radio Romania la Bruxelles ca principalii beneficiari vor fi Lituania, Germania, Polonia şi Olanda, ţările UE cel mai grav lovite de embargoul rusesc asupra produselor agroalimentare din spaţiul comunitar. Cu vânzări pe piaţa rusă de circa 40 de milioane de euro în cursul anului 2013, România, a spus comisarul, este unul din statele membre care exportă cel mai puţin şi este, deci, mai puţin afectată. Măsura anunţată de Cioloş vine după ce, săptămâna trecută, Comisia Europeana a decis acordarea a peste 125 de milioane de euro pentru susţinerea producătorilor europeni de fructe şi legume perisabile.
Republica Moldova participă, în premieră, la summitul NATO din Ţara Galilor, unde e reprezentată de ministrul Apărării, Valeriu Troenco. Chişinăul cooperează deja cu Alianţa Nord-Atlantică în cadrul Parteneriatului pentru Pace, are un program individual de acţiune cu NATO şi participă cu un contingent în cadrul misiunii de mentinere a păcii în Kosovo. Desi, potrivit Constituţiei, Republica Moldova este un stat neutru, pe fondul crizei din Ucraina, în cadrul coaliţiei guvernamentale pro-occidentale s-au înmulţit vocile care pledează pentru apropierea de NATO.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat că, după ce Ucraina se va stabiliza, va trebui reluată extrem de serios problema minorităţii româneşti din această ţară. Preşedintele a mai spus, pe de altă parte, că diplomaţia de la Bucureşti trebuie să pledeze în continuare pe lângă guvernul de la Belgrad pentru recunoaşterea ca minoritari români a aşa-numiţilor vlahi de pe Valea Timocului. Acestora trebuie să li se acorde drepturile pe care le au, de exemplu, românii din provincia sârbă Voivodina – a mai afirmat preşedintele.
