Jurnal românesc – 6.05.2015
La 14 mai 2015, intră în vigoare Acordul privind micul trafic de frontieră, semnat între Cabinetul de Miniştri al Ucrainei şi Guvernul României – informează portalul Vidido, citând un comunicat remis de Administraţia Regională de Stat Transcarpatia. Acordul se aplică locuitorilor unei zone de 30 kilometri situate de o parte şi de alta a frontierei dintre România şi Ucraina, zonă care poate fi extinsă la maximum 50 de kilometri de linia de frontieră în cazul unităţilor administrativ-teritoriale care se întind dincolo de limita celor 30 de kilometri. Documentul prevede că locuitorii din zona de frontieră vor primi permise de liberă trecere cu drept de şedere în celălalt stat (în zona de frontieră) de 90 de zile de la data trecerii graniţei. Acordul va acoperi 662 de localităţi din Ucraina, din regiunile Transcarpatia, Ivano-Frankivsk, Odesa şi Cernăuţi, cu o populaţie totală de aproximativ 1.500.000 de persoane.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Valentin Țigău, 06.05.2015, 12:05
La 14 mai 2015, intră în vigoare Acordul privind micul trafic de frontieră, semnat între Cabinetul de Miniştri al Ucrainei şi Guvernul României – informează portalul Vidido, citând un comunicat remis de Administraţia Regională de Stat Transcarpatia. Acordul se aplică locuitorilor unei zone de 30 kilometri situate de o parte şi de alta a frontierei dintre România şi Ucraina, zonă care poate fi extinsă la maximum 50 de kilometri de linia de frontieră în cazul unităţilor administrativ-teritoriale care se întind dincolo de limita celor 30 de kilometri. Documentul prevede că locuitorii din zona de frontieră vor primi permise de liberă trecere cu drept de şedere în celălalt stat (în zona de frontieră) de 90 de zile de la data trecerii graniţei. Acordul va acoperi 662 de localităţi din Ucraina, din regiunile Transcarpatia, Ivano-Frankivsk, Odesa şi Cernăuţi, cu o populaţie totală de aproximativ 1.500.000 de persoane.
Aproape 50% dintre tinerii români cu studii în străinătate sunt interesaţi de oferte de angajare în România, în timp ce 61% dintre aceştia rămân în contact profesional în ţara noastră, reiese din datele Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri. Ele au fost discutate, recent, de ministrul de resort, Andrei Gerea cu reprezentanţii Ligii Studenţilor Români din Străinătate. Potrivit unui comunicat de presă, reprezentanţii Ligii au propus ministerului de resort participarea în cadrul SMART Internship, un program competitiv de management shadowing în instituţiile publice, adresat studenţilor şi proaspăt absolvenţilor cu studii în străinătate, care vizează instituţiile publice româneşti interesate să lucreze cu tinerii care au experienţă internaţională. La rândul său, ministrul Andrei Gerea a precizat că este foarte important ca instituţiile statului român să se implice şi să sprijine programele axate pe atragerea în ţară a studenţilor din diaspora, mai cu seamă în contextul în care există deschidere de ambele părţi. Dacă ne-am obişnuit ca, în ultimii ani, să exportăm inteligenţă în străinătate, este momentul ca acest flux să se inverseze şi să aducem înapoi tinerii cu potenţial. Sunt sigur că bagajul serios de cunoştinţe, stagiile de practică şi viziunea modernă pe care au dobândit-o aceşti studenţi în afara ţării sunt atuuri incontestabile ce pot fi exploatate la nivel înalt nu doar de aparatul de stat, ci şi de mediul privat din România, a spus Gerea. Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri a răspuns pozitiv la iniţiativa SMART Internship, având în vedere faptul că pentru tinerii români cu studii în străinătate dezvoltarea unei cariere în România reprezintă o perspectivă credibilă.
Un renumit politolog şi istoric turc, născut în România, Kemal Haşim Karpat, fost consilier al administraţiei de la Casa Albă pe vremea preşedintelui american, Jimmy Carter, a primit, marţi, titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş-Bolyai. Kemal Haşim Karpat, în vârstă de 90 de ani, s-a născut într-un sat interetnic din Dobrogea, iar la vârsta adolescenţei, în anii 40, s-a stabilit în Turcia, alături de familia sa. Ulterior, el a fost forţat să se refugieze în SUA şi a devenit profesor emerit al Universităţii Wisconsin-Madison. Numele Karpat şi l-a adăugat singur, după numele munţilor din România.
