Jurnal românesc – 6.08.2015
Românii din diaspora vor avea la dispoziţie aproximativ cinci luni, începând de la 1 aprilie, pentru a se înscrie în Registrul Electoral, în condiţiile în care perioada electorală pentru alegerile parlamentare ar putea începe în septembrie 2016 – a declarat preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Ana Maria Pătru. Potrivit site-ului publicaţiei Gândul, actualizarea Registrului Electoral cu datele alegătorilor români din străinătate care fac cereri pentru a fi înscrişi în această bază de date se va face în cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării solicitării. Ana Maria Pătru a mai spus că pentru buna desfăşurare a votului în diaspora sunt necesare implicarea activă şi sprijinul alegătorilor din afara ţării, doar astfel putând fi înfiinţate suficiente secţii de votare care să le permită să voteze la scrutinul pentru alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor. La alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, românii din străinătate au ieşit la vot în număr record, însă în mai multe capitale europene cozile au fost uriaşe şi mii de oameni nu au putut vota.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 06.08.2015, 13:09
Românii din diaspora vor avea la dispoziţie aproximativ cinci luni, începând de la 1 aprilie, pentru a se înscrie în Registrul Electoral, în condiţiile în care perioada electorală pentru alegerile parlamentare ar putea începe în septembrie 2016 – a declarat preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Ana Maria Pătru. Potrivit site-ului publicaţiei Gândul, actualizarea Registrului Electoral cu datele alegătorilor români din străinătate care fac cereri pentru a fi înscrişi în această bază de date se va face în cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării solicitării. Ana Maria Pătru a mai spus că pentru buna desfăşurare a votului în diaspora sunt necesare implicarea activă şi sprijinul alegătorilor din afara ţării, doar astfel putând fi înfiinţate suficiente secţii de votare care să le permită să voteze la scrutinul pentru alegerea Senatului şi Camerei Deputaţilor. La alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, românii din străinătate au ieşit la vot în număr record, însă în mai multe capitale europene cozile au fost uriaşe şi mii de oameni nu au putut vota.
Tot potrivit gandul.ro, Ministerul Afacerilor Interne propune modificarea legii care permite identificarea şi sancţionarea şoferilor români care încalcă regulile de circulaţie în străinătate. Ţările unde şoferii români pot fi sancţionaţi, fără să mai poată scăpa de sancţiune în România, includ acum şi Marea Britanie, Irlanda, Danemarca şi Elveţia, ţări care lipseau din lege. Legislaţia actuală permite sancţionarea şoferilor români pentru mai multe contravenţii atunci când circulă în străinătate: depăşirea vitezei legale, nefolosirea centurii de siguranţă, conducerea sub influenţa alcoolului, nerespectarea culorii roşii a semaforului, conducerea sub influenţa stupefiantelor, nefolosirea căştii de protecţie în cazul motocicliştilor, folosirea unei benzi interzise, folosirea ilegală a unui telefon mobil sau a altor dispozitive de comunicare în timpul conducerii.
Partidul Mişcarea Populară a cerut Ministerului Educaţiei să găsească resursele necesare pentru a oferi tinerilor aromâni acces la un sistem de burse asemănător celui de care beneficiază tinerii români din Republica Moldova şi Ucraina. “Sistemul de burse trebuie să fie deschis tinerilor din comunităţile aromână, meglenoromână şi istroromână, precum şi celor din celelalte comunităţi româneşti aflate la sud de Dunăre” – spune, într-un comunicat, PMP. Cele mai importante comunităţi aromâne trăiesc în Grecia, Albania şi Macedonia, meglenoromânii trăiesc cu precădere în Grecia, istroromânii în Croaţia, iar importante comunităţi româneşti se regăsesc pe Valea Timocului şi în Voivodina.
Inspectoratul General pentru Imigrări a emis, în primul semestru al anului, 1.179 de avize de muncă/detaşare cetăţenilor străini care desfăşoară activităţi lucrative sau sunt detaşaţi pe teritoriul României, cu 10% mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului 2014. Cei mai mulţi sunt din Turcia, China, Filipine, Republica Coreea, Sri Lanka şi Ucraina. De asemenea, în primul semestru al acestui an, a fost asigurat managementul şederii legale pe teritoriul ţării pentru aproape 108 mii de cetăţeni străini, dintre care aproape 60 de mii din state terţe şi 48.000 din state membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene.
Peste 200.000 de vizitatori au trecut pragul Castelului Bran în primele şase luni ale anului. Numărul este în creştere cu peste 16% faţă de perioada similară a anului trecut. Potrivit administratorilor castelului, 60% dintre vizitatori au fost străini, restul de 40% fiind români. Cât despre veniturile din vânzarea biletelor, în primul semestru al anului acestea depăşesc 5 milioane de lei.
Campania umanitară Bucurie pentru Nepal/Joy for Nepal, iniţiată de alpinistul Alex Găvan, a strâns, până acum, echivalentul în lei a 100.000 de euro pentru finanţarea unor proiecte de reconstrucţie post-cutremur. Toţi banii adunaţi vor ajunge la oamenii afectaţi de seismul din 25 aprilie. Cutremurul l-a surprins pe Alex Găvan în Tabăra de Bază de pe muntele Everest.
