Jurnal românesc – 8.04.2015
În Republica Moldova au fost marcaţi, marti, şase ani de la aşa-numita „revoluţie Twitter” din 2009, care a dus la plecarea de la putere a comuniştilor.Aceştia au fost acuzaţi de fraudarea alegerilor legislative, iar contestatarii lor au organizat, pe 7 aprilie, o amplă manifestaţie, care a degenerat în violente. Au fost devastate şi incendiate sediile Preşedinţiei şi Parlamentului, cel puţin un protestatar şi-a pierdut viaţa, iar câteva sute au fost arestaţi. Guvernarea comunistă de atunci a acuzat România că ar sta în spatele acestor violenţe şi că ar fi încercat să organizeze o lovitură de stat la Chişinău. În consecinţă, ambasadorul României, Filip Teodorescu, a fost expulzat şi a fost introdus regimul de vize pentru cetătenii români, care până atunci puteau intra liberi în fosta republică sovietică. După protestele din aprilie, opoziţia a blocat în Parlament alegerea preşedintelui ţării, ceea ce a dus la alegeri anticipate şi la venirea partidelor proeuropene la putere.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 08.04.2015, 12:10
În Republica Moldova au fost marcaţi, marti, şase ani de la aşa-numita „revoluţie Twitter” din 2009, care a dus la plecarea de la putere a comuniştilor.Aceştia au fost acuzaţi de fraudarea alegerilor legislative, iar contestatarii lor au organizat, pe 7 aprilie, o amplă manifestaţie, care a degenerat în violente. Au fost devastate şi incendiate sediile Preşedinţiei şi Parlamentului, cel puţin un protestatar şi-a pierdut viaţa, iar câteva sute au fost arestaţi. Guvernarea comunistă de atunci a acuzat România că ar sta în spatele acestor violenţe şi că ar fi încercat să organizeze o lovitură de stat la Chişinău. În consecinţă, ambasadorul României, Filip Teodorescu, a fost expulzat şi a fost introdus regimul de vize pentru cetătenii români, care până atunci puteau intra liberi în fosta republică sovietică. După protestele din aprilie, opoziţia a blocat în Parlament alegerea preşedintelui ţării, ceea ce a dus la alegeri anticipate şi la venirea partidelor proeuropene la putere.
Românca Simona Halep, numărul trei mondial, a fost nominalizată pentru titlul de cea mai bună jucătoare a lunii martie în circuitul profesionist feminin de tenis (WTA), alături de americanca Serena Williams şi de spaniola Carla Suarez Navarro. Halep (23 ani), votată deja cea mai bună jucătoare din februarie în ancheta găzduită de site-ul WTA, a câştigat în martie primul său titlu Premier Mandatory din carieră, la Indian Wells, iar la Miami a ajuns până în semifinale, fiind învinsă de liderul mondial, Serena Williams. In 2015, Halep a castigat, alaturi de turneul de la Indian Wells, pe cele de la Shenzhen şi Dubai.
Peste 140 de proiecte destinate sprijinirii activităţii românilor de pretutindeni au fost aprobate spre finanţare, a anunţat Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) din cadrul MAE. Cele mai mari sume au fost înregistrate la proiectul depus de Întreprinderea Colectivă Redacţia Ziarului Minorităţii Naţionale Româneşti din Ucraina Zorile Bucovinei pentru finanţarea editării acestui ziar în 2015 (99.712 lei) şi la proiectul depus de publicaţia periodică Timpul de dimineaţă din Republica Moldova pentru editarea săptămânalului naţional independent Timpul (99.998 lei). Pe de altă parte, proiectul cu cea mai mică alocare a fost depus de Societatea Literar Artistică Tibiscus din Serbia, pentru finanţarea evenimentului Tibiscus 2015 (5.760 lei).
Creşterea economică anul trecut a fost mai mică cu aproape trei miliarde de lei faţă de calculele de la începutul lunii martie, a anunţat Institutul Naţional de Statistică. Conform datelor, în 2014 România a avut o creştere economică de 2,8% a PIB, cu 0,1 procente mai mică faţă de estimarea anterioară realizată de INS. Cea mai importantă contribuţie la creşterea economică de anul trecut, de aproape un procent din creşterea totală de 2,8%, a avut-o industria. De altfel, industria contribuie cu aproximativ un sfert la formarea PIB. O contribuţie de aproape 16% la PIB o are comerţul, iar tranzacţiile imobiliare reprezintă aproape o zecime din PIB. Construcţiile şi sectorul informaţii şi comunicaţii contribuie cu aproximativ şase procente la formarea PIB.
